Ungaria și România își extind cooperarea în sectorul gazelor naturale
Ungaria analizează posibilitatea de a colabora mai strâns cu România în domeniul gazelor naturale, ca parte a strategiei sale de diversificare a surselor de aprovizionare cu energie. Aceasta a fost declarația ministrului ungar de Externe, Peter Szijjarto, făcută luni. Companiile energetice din cele două țări se află deja în discuții pentru a încheia un acord în acest sens.
În cadrul discuțiilor despre proiectul Neptun Deep, Sebastian Burduja, ministrul român al Energiei, a subliniat că „nu ne deranjează deloc să înlocuim dependența Ungariei față de Rusia cu o dependență față de România”.
Coridorul Verde – un proiect energetic de amploare
Pe 16.44, Burduja a oferit detalii despre reuniunea ministerială de la Budapesta, unde a discutat alături de omologii din Ungaria, Azerbaidjan, Georgia și Bulgaria despre Coridorul Verde, un proiect energetic ecologic major în Uniunea Europeană. Acest proiect va facilita integrarea energiei regenerabile din cele cinci state, România având un rol central. Coridorul Verde va include cel mai lung cablu submarin în curent continuu din lume, cu o lungime de peste 1.100 km.
Participarea României la acest proiect va consolida poziția sa ca hub energetic în Europa, oferind energie mai sigură, mai accesibilă și mai curată. Valoarea estimată a proiectului depășește 10 miliarde de euro și a fost lansată la București în 2022, în prezența președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Acordul de solidaritate între România și Ungaria
În aceeași zi, Burduja a semnat, împreună cu Szijjarto, un Acord între Guvernul României și Guvernul Ungariei privind măsurile de solidaritate pentru asigurarea securității aprovizionării cu gaze naturale. El a subliniat importanța consolidării cooperării energetice în această perioadă delicată pentru Europa, specificând că soluția constă în unitate și colaborare.
Ministrul român a afirmat că România și Ungaria își asumă responsabilitatea de a reacționa rapid în situații de criză, protejând consumatorii din ambele țări fără a afecta piața internă. De asemenea, a reiterat stadiul proiectului Neptun Deep și angajamentul României de a contribui la reducerea dependenței europene față de gazul rusesc.
Perspectivele de dezvoltare energetică
Burduja a asigurat că România va rămâne un partener corect, bazându-se pe valori europene. El a subliniat că resursele care nu sunt necesare consumului intern pot fi exportate la prețuri competitive, contribuind astfel la dezvoltarea economică și crearea de locuri de muncă în România.
Ministrul a încheiat afirmând că este esențial ca statele din centrul Europei să își dezvolte interconectările către estul Uniunii Europene, pentru a sprijini diversificarea surselor de energie și creșterea producției. El a asigurat că România va continua să avanseze în această direcție, indiferent de provocările externe.
România devine un exportator net de gaze
România se pregătește să devină un exportator net de gaze în perioada următoare, datorită debutului producției de la un nou zăcământ offshore. În săptămânile ce urmează, platforma de foraj Mighty Barents va parcurge 160 de kilometri pe mare pentru a începe lucrările de forare la zece sonde de exploatare din cadrul Neptun Deep, unul dintre cele mai semnificative depozite de gaze din Uniunea Europeană.
Importanța zăcământului Neptun Deep
Peter Szijjarto, ministrul ungar al Afacerilor Externe, a subliniat că acest nou zăcământ de gaze reprezintă singura sursă proaspătă de gaze din regiune care poate contribui la diversificarea energetică. Declarația a fost făcută după semnarea unui acord de solidaritate energetică cu Sebastian Burduja, ministrul român al Energiei. Szijjarto a adăugat că negocierile comerciale între companiile din cele două țări au fost deja inițiate, cu speranța că se va ajunge la un acord benefic pentru ambele părți.
Dependenta Ungariei de gazul rusesc
Ministrul ungar a menționat că, în anul precedent, interconectorul de gaze dintre România și Ungaria a facilitat transportul a 1,8 miliarde de metri cubi de gaze, având o capacitate totală de 2,6 miliarde de metri cubi anual. Aproximativ două treimi din importurile de gaze ale Ungariei provin din Rusia, iar autoritățile de la Budapesta se confruntă cu presiuni crescânde, inclusiv din partea țărilor vecine, pentru a-și diversifica sursele de aprovizionare și a reduce dependența de gazul rusesc.
Contextul actual al importurilor de gaze ale Ungariei
Premierul Viktor Orban a declarat că, în 2024, Ungaria a importat aproximativ 7,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale rusești prin conducta Turkstream, plus cantități suplimentare prin România. În prezent, producția internă de gaze a Ungariei variază între 1 și 1,5 miliarde de metri cubi anual.
Proiectul Neptun Deep
OMV Petrom, companie majoritar deținută de OMV și cu un pachet de 20,7% din acțiuni aparținând României, a anunțat în 2012 descoperirea a 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră. OMV Petrom și producătorul de stat Romgaz, care dețin împreună proiectul Neptun Deep, au decis să investească în acest proiect în 2023. Se estimează că producția de la Neptun Deep va atinge aproximativ 8 miliarde de metri cubi anual, ceea ce va dubla practic producția de gaze a României pe o perioadă de aproximativ 10 ani.
