Conclavul pentru alegerea noului Papă continuă
Conclavul dedicat alegerii viitorului Papă a intrat joi în a doua zi, după ce fum negru a ieșit miercuri pe coșul Capelei Sixtine, la ora 22:01 (ora României), semn că cei 133 de cardinali nu au reușit să ajungă la un consens în prima sesiune de vot. Cardinalii electori se vor reuni din nou în Capela Sixtină joi, având programate sesiuni de vot atât dimineața, cât și seara, iar rezultatele vor fi anunțate în jurul orelor 13:00 și 20:00 (ora României).
Detalii despre votul cardinalilor
Reuniunea cardinalilor a fost stabilită pentru ora 10:30, ora Romei (11:30 ora României), pentru a vota în vederea alegerii celui de-al 267-lea Papă, conform surselor oficiale. Prima sesiune de vot a avut loc miercuri, după depunerea jurământului de a păstra secretul votului și după ordinul „Extra omnes”, care a permis părăsirea incintei de către persoanele neimplicate în procesul de votare.
În Piața Sfântul Petru, aproximativ 30.000 de credincioși și curioși s-au adunat miercuri pentru a urmări rezultatul primului tur de scrutin, rămânând acolo timp de peste trei ore. La ora 21:01 (22:01 ora României), fum negru a ieșit din coș, semnalând că va fi necesară o nouă rundă de vot pentru a alege noul Papă.
Reguli și așteptări ale votului
Pentru a fi ales Papă, un cardinal trebuie să obțină două treimi din voturi, adică 89 de voturi. Având în vedere că prima rundă de vot a fost mai mult o evaluare a favoriților, atingerea majorității necesare a fost considerată puțin probabilă, conform rapoartelor. Votul va continua joi, cu patru sesiuni de scrutin programate (două dimineața și două seara), iar rezultatele vor fi comunicate în jurul orelor locale 12:00 și 19:00.
Interesul global pentru conclav
Agenția de presă ANSA subliniază că ultimele două conclavuri, pentru alegerea papilor Francisc și Benedict, au durat doar două zile. Acest conclav beneficiază de o acoperire mediatică semnificativă, cu aproximativ 5.000 de jurnaliști prezenți, stârnind un interes considerabil la nivel global. Pariurile pe identitatea viitorului Papă au generat milioane de euro, iar succesul jocurilor de noroc online și al filmului „Conclave”, lansat în 2024, reflectă acest interes.
Rămâne de văzut cine dintre cei 133 de cardinali va apărea îmbrăcat în alb pe balconul Bazilicii Sfântul Petru.
Conclavul Cardinalilor: O Alegere Istorică în Contextul Schimbărilor Globale
Printre cardinalii considerați favoriți pentru a deveni următorul papă se numără Pierbattista Pizzaballa, Mario Grech, Jean-Marc Aveline și Luis Antonio Tagle. Acest conclav se preconizează a fi unul deosebit de deschis, având o reprezentare fără precedent a „periferiilor”, aspect apreciat de papa Francisc, care a numit 81% din cardinalii electori. Pentru a-și împărtăși opiniile și a discuta provocările cu care se confruntă Biserica Catolică, cardinalii au organizat 12 „congregații generale” în ultimele zile, contribuind astfel la conturarea profilului viitorului papă.
Contextul geopolitic internațional va avea, de asemenea, un rol semnificativ în această alegere. Sute de mii de credincioși și turiști sunt așteptați la Vatican, fiecare dintre ei dorind să fie martor la acest moment istoric. Moștenirea lăsată de papa Francisc, decedat luna trecută la vârsta de 88 de ani, include un colegiu cardinalicesc extrem de divers, dar și divizat. Unele dintre aceste figuri susțin direcția progresistă promovată de Francisc, în timp ce altele doresc să revină la o abordare conservatoare.
Întâlnirile Preconclav și Provocările Actuale
Cardinalii cu drept de vot, numărând 133, s-au întâlnit zilnic începând cu 28 aprilie, participând la sesiuni preconclav pentru a se cunoaște și a discuta viziuni despre viitorul Bisericii. Ignatius Suharyo Hardjoatmodjo, arhiepiscopul din Jakarta, a sintetizat complexitatea acestor întâlniri, declarând că „este multă confuzie” și că nu este ușor să tragă o concluzie după ce a ascultat discursurile a 50 de cardinali.
Izolarea Cardinalilor în Capela Sixtină
Cardinalii s-au reunit pentru ultima oară marți dimineață, înainte de a se deplasa la Casa Santa Maria, reședința oficială pe durata conclavului. Aici, aceștia sunt obligați să predea telefoanele mobile și să rămână izolați de lumea exterioară până la alegerea noului papă. Singurele ieșiri permise sunt cursele cu autobuzul între reședință și Capela Sixtină. Cardinalii și personalul care îi asistă depun un jurământ de confidențialitate.
Vor avea loc două tururi de vot pe zi, unul dimineața și altul după-amiaza. La finalul fiecărei sesiuni, fum va ieși din hornul Capelei Sixtine: dacă este negru, votul nu a avut rezultat, iar dacă este alb, înseamnă că a fost ales un nou papă. Dacă alegerea se prelungește, după trei zile de vot continuu, cardinalii vor lua o zi de reflecție.
Speculații și Candidați în Ascensiune
Speculațiile privind succesorul Papei Francisc au început chiar înainte de decesul acestuia, iar pe măsură ce zilele trec, lista papabililor a ajuns la peste 20 de nume. Una dintre figurile în ascensiune este Robert Prevost, un cardinal moderat din SUA, apreciat pentru „judecata solidă și capacitatea remarcabilă de a asculta”.
Favoriții pentru succesiunea papală
În cadrul discuțiilor despre viitorul lider al celor 1,4 miliarde de catolici din lume, numele lui Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, a fost adesea menționat. Deși este apreciat ca un diplomat desăvârșit, unii consideră că stilul său ar putea fi perceput ca fiind „plictisitor” pentru a lidera o astfel de instituție. Un alt nume care a fost avansat este Luis Antonio Tagle, un reformator din Filipine, cunoscut sub apelativul „Francisc al Asiei”. Totuși, și el a fost criticat pentru gestionarea cazurilor de abuz sexual asupra copiilor comise de clerici.
În rândurile progresiste se mai numără cardinalii italieni Matteo Zuppi și Pierbattista Pizzaballa, acesta din urmă fiind un promotor al păcii cu o lungă experiență la Ierusalim. De asemenea, printre favoriții progresiști se află Jean-Claude Hollerich din Luxemburg, Timothy Radcliffe din Marea Britanie și Michael Czerny din Canada.
Tabăra tradiționalistă
În tabăra tradiționalistă se regăsesc Péter Erdő din Ungaria și Robert Sarah din Guineea, cunoscut ca un critic al pontificatului lui Francisc. Deși nu se află în fruntea preferințelor, Raymond Burke, un episcop american care îl susține pe Donald Trump, și Gerhard Müller din Germania, care a avertizat despre riscul de schismă în Biserică, sunt și ei susținători ai unui succesor conservator.
Este important de menționat că vechea zicală referitoare la alegerile papale rămâne în continuare valabilă: „Cine intră în conclav ca papă, iese cardinal.” Foarte puțini dintre favoriții inițiali ajung să fie aleși, exemplul lui Jorge Mario Bergoglio fiind emblematic, acesta nefiind considerat un candidat serios în 2013, dar devenind ulterior Papa Francisc.
Între speranțe și așteptări
Cardinalii par să fie de acord că noul papă ar trebui să fie „o punte și un ghid pentru o umanitate dezorientată, marcată de criza ordinii mondiale”. Aceasta a fost reafirmată de un oficial al Vaticanului într-un briefing de presă recent. Andrea Vreede, corespondentul Vaticanului pentru o rețea publică din Olanda, a subliniat că procesul de alegere este imprevizibil, având în vedere că mulți dintre cardinalii electori sunt noi și nu se cunosc bine între ei. De asemenea, a menționat că, indiferent de orientarea lor, toți cardinalii doresc o implicare mai mare în guvernarea viitorului papă.
În conclav, acești lideri ai credinței intră cu convingerea că Dumnezeu a ales deja următorul papă, iar acum trebuie să descopere cine este acesta. Un alt aspect asupra căruia există consens este că conclavul ar trebui să fie scurt, cel mai probabil să dureze nu mai mult de trei-patru zile.
Severina Bartonitschek, corespondentă Vaticanului pentru o agenție catolică din Germania, a declarat că este posibil ca cardinalii să aibă deja o persoană în minte. A subliniat că principala misiune a noului papă va fi unificarea Bisericii, o sarcină esențială ce va necesita nu doar continuitate în evanghelizare, ci și abordarea directă a problemelor legate de abuzuri. Se așteaptă un lider care să nu se teamă să lupte pentru aceste cauze importante.
Capela Sixtină se pregătește pentru conclavul istoric din 2025
Capela Sixtină este în plină pregătire pentru conclavul din 2025, care se anunță a fi cel mai numeros din întreaga istorie a Bisericii Catolice. Acest eveniment va aduna cardinali din întreaga lume pentru a alege un nou papă, într-un moment crucial pentru instituția religioasă.
Organizatorii lucrează intens pentru a asigura că toate aspectele logistice sunt finalizate la timp, având în vedere amploarea acestui conclav. Se așteaptă ca numărul participanților să depășească recordurile anterioare, reflectând astfel diversitatea și extinderea Bisericii Catolice la nivel global.
Acest conclav va oferi o oportunitate importantă de discuție și reflecție asupra viitorului Bisericii, într-un context marcat de provocări și schimbări rapide. Capela Sixtină, cu frumusețea sa artistică și semnificația istorică, va fi locul unde se va desfășura acest moment decisiv.
