Investigarea asasinării lui Hichem Miraoui preluată de Procuratura Națională Antiteroristă din Franța
Procuratura Națională Antiteroristă din Franța (PNAT) a preluat, începând de luni, ancheta referitoare la uciderea tunisianului Hichem Miraoui, un incident petrecut acum două luni în departamentul Var, comis de un suspect cu legături cu extrema dreaptă. Ancheta vizează omorul și tentativa de omor în legătură cu o organizație teroristă, având la bază motive de rasă, etnie, naționalitate sau religie. De asemenea, a fost inițiată o investigație pentru asociere în scopuri criminale și teroriste, conform informațiilor furnizate de France 24.
PNAT a decis să se implice în acest caz deoarece, potrivit unor surse apropiate investigației, suspectul, care locuia în apropierea victimei Hichem Miraoui, ar fi comis fapta cu scopul de a provoca neliniște publică prin teroare. Procurorul din Draguignan a declarat că suspectul, un bărbat de naționalitate franceză pasionat de tir sportiv, ar fi postat, înainte și după comiterea crimei, două videoclipuri cu conținut rasist și instigator la ură.
Profilul suspectului și activitățile acestuia
Mass-media a investigat profilul de Facebook al suspectului, care este acum restricționat, dar care conținea, până marți, postări antiislamice, atacuri la adresa președintelui Emmanuel Macron și susțineri pentru mișcarea „veste galbene”. Potrivit publicației Le Parisien, suspectul a declarat într-una dintre înregistrări că „jură credință steagului francez” și a încurajat cetățenii să „tragă” asupra persoanelor de origine străină. De asemenea, surse de la BFM TV indică faptul că el ar fi adus omagiu lui Jean-Marie Le Pen, fondatorul partidului de extremă dreapta Frontul Național, pe care fiica sa, Marine Le Pen, l-a condus ulterior (acum, partidul se numește Reuniunea Națională).
Acțiunile anterioare ale PNAT
Până în prezent, PNAT, care a fost înființată în iulie 2019, s-a concentrat pe investigarea proiectelor de acțiuni violente din partea indivizilor izolați și a grupurilor de extremă dreapta, însă nu s-a ocupat de cazuri de omor. Printre investigațiile anterioare, PNAT a analizat membrii unei grupări de extremă dreapta din Barjols, care au planificat acțiuni violente, inclusiv asasinarea lui Emmanuel Macron în noiembrie 2018, în timpul ceremoniilor de comemorare a centenarului armistițiului din Primul Război Mondial. În cadrul unui proces din 2023, patru membri ai grupului au fost condamnați la închisoare, iar trei dintre aceștia au făcut apel, PNAT contestând, de asemenea, opt achitări.
PNAT a investigat și gruparea Action des forces opérationnelles (AFO), suspectată de proiecte teroriste împotriva musulmanilor. Șaisprezece persoane urmează să fie judecate începând cu 10 iunie, fiind acuzate că au intenționat să otrăvească alimente halal, să atace o moschee sau să detoneze un vas de cuscus. De asemenea, în anul 2021, șase membri ai „Organizației armatelor sociale”, inclusiv liderul Logan Nisin, au fost condamnați la pedepse de până la nouă ani de închisoare, după ce Nisin a fost arestat în iunie 2017, autoritățile fiind preocupate de activitățile sale pe Facebook, unde coordona un grup de susținători ai lui Anders Behring Breivik.
Masacrul din Norvegia: O privire asupra ideologiilor violente
În 2011, Norvegia a fost zguduită de un masacru brutal, soldat cu 77 de morți, comis de un individ cu viziuni neonaziste. Această dramă a avut loc într-un context în care atacatorul dorea să provoace o „remigrare” prin teroare, vizând în special persoane de religie musulmană, comunități arabe și persoane de culoare.
Printre țintele sale s-au numărat și figuri politice, inclusiv Christophe Castaner, care era purtător de cuvânt al guvernului în perioada 2017 – 2018. Acest act de violență a fost motivat de o ideologie extremă, care a atras atenția asupra pericolelor radicalizării și extremismului în societate.
Masacrul din Norvegia a lăsat o amprentă profundă asupra națiunii și a generat discuții ample despre toleranță, diversitate și modul în care societățile pot preveni astfel de acte de violență în viitor.
