Primarul Istanbulului, Ekrem Imamoglu, în fața instanței
Ekrem Imamoglu, primarul Istanbulului și principalul adversar politic al președintelui Recep Tayyip Erdogan, a fost prezent vineri în instanță pentru prima dată după arestarea sa din luna trecută, când a fost încarcerat într-o închisoare de înaltă securitate. Imamoglu este acuzat de corupție și terorism, dar a fost chemat în fața unui tribunal special din închisoarea Silivri pentru un caz diferit, în care este suspectat că a încercat să intimideze procurorul șef din Istanbul.
Reacțiile opoziției
Opoziția turcă a denunțat arestarea lui Imamoglu ca fiind o „tentativă de lovitură de stat împotriva viitorului nostru președinte”, iar detenția sa a generat cele mai ample proteste anti-Erdogan din ultimul deceniu. În fața instanței, Imamoglu a afirmat: „Sunt aici pentru că am câștigat alegerile de trei ori în Istanbul. Sunt aici în arest pentru că am învins ideea că «Cine câștigă Istanbulul, câștigă Turcia».” Aceste cuvinte fac referire la președintele Erdogan, care și-a început cariera politică ca primar al Istanbulului și care a folosit frecvent această expresie.
Proteste și susținători
În fața tribunalului, mulțimi de susținători s-au adunat pentru a-l sprijini pe primarul de 53 de ani, considerând că detenția sa are motive politice. Adunarea parlamentară a Consiliului Europei a cerut autorităților turce să renunțe la acuzații și să-l elibereze imediat pe Imamoglu. În ciuda acestora, guvernul turc a respins acuzațiile de ingerință politică, afirmând că justiția este independentă.
Audierile și acuzațiile
Imamoglu s-a confruntat vineri cu două audieri, având în față riscuri atât de închisoare, cât și de interdicție de a desfășura activități politice. Primul caz, care vizează amenințările adresate procurorului șef al Istanbulului, Akin Gurlek, a fost amânat pentru luna iunie. Gurlek, fost ministru adjunct al justiției în timpul mandatului lui Erdogan, a fost acuzat de opoziție că acționează în favoarea președintelui, vizând adversarii săi din Istanbul.
Pedeapsa cerută de procurori
Niciunul dintre cazurile de vineri nu a fost legat de arestarea lui Imamoglu din 19 martie, când a fost acuzat de conducerea unei organizații criminale și extorcare. Cu toate acestea, procurorii solicită o pedeapsă cu închisoarea de până la șapte ani și patru luni în cazul amenințărilor adresate procurorului Gurlek.
Critica media și susținerea familiei
Imamoglu a criticat, de asemenea, televiziunea de stat turcă, TRT, afirmând că aceasta, finanțată din taxele cetățenilor, ar trebui să transmită audierea sa, în loc să difuzeze informații false menite să-i afecteze reputația. La audiere a fost prezentă soția sa, Dilek, împreună cu unul dintre copiii lor și mai mulți deputați. Dilek a avut un rol activ în protestele care au izbucnit în Turcia după arestarea soțului ei, iar noi mitinguri sunt prevăzute în zilele și săptămânile următoare.
Impactul protestelor
Protestele au dus la aproximativ 2.000 de arestări, iar în ultimele două zile, instanțele din Istanbul au eliberat, inclusiv pe cauțiune, 185 de persoane care au participat la demonstrațiile împotriva arestării primarului. De asemenea, doi jurnaliști care colaborau cu publicații pro-opoziție au fost eliberați vineri pe cauțiune pentru că investigau vânzarea unui post de televiziune.
Arestări în Turcia: Opoziția acuză un plan de intimidare
Arestările recente ale unor oficiali aleși în Turcia sunt considerate de opoziție ca parte a unei strategii menite să intimideze presa și criticii guvernului. Această acțiune a stârnit îngrijorări cu privire la libertatea de exprimare și la integritatea procesului electoral.
Critici la adresa procurorilor
Reprezentanții opoziției susțin că procurorii vizează în mod deliberat oficialii aleși, încercând astfel să elimine orice voce care s-ar putea opune guvernului înainte de viitoarele alegeri naționale. Aceasta ridică semne de întrebare cu privire la transparența și corectitudinea alegerilor ce urmează.
Contextul electoral din Turcia
Alegerile prezidențiale din Turcia sunt programate pentru anul 2028. În prezent, fără o modificare a Constituției, președintele Erdogan nu ar avea dreptul de a candida pentru un nou mandat. Totuși, există posibilitatea ca el să se înscrie în cursa electorală dacă parlamentul decide convocarea unor alegeri anticipate.
