Premieră în securitatea europeană
Europa a reacționat în mod decisiv la situația mondială actuală, securizând pentru prima dată un buget comun pentru apărare. Cele 27 de state membre au convenit că este esențial să investească împreună în securitatea lor, trecând dincolo de abordările naționale sau de cadrul NATO.
Impactul bugetului asupra cetățenilor
Se ridică întrebări cu privire la sursele de finanțare și la posibilele efecte asupra stilului de viață și nivelului de trai al cetățenilor europeni. Cristina Cileacu a discutat despre aceste aspecte cu Siegfried Mureșan, negociatorul șef pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, în cadrul emisiunii „Pașaport diplomatic”.
Planificarea bugetului pe termen lung
Bugetul multianual al Uniunii Europene reprezintă un plan pe șapte ani, menit să asigure o gestionare eficientă a fondurilor europene. Cu toate acestea, contextul internațional complicat, inclusiv crizele actuale și războiul din Ucraina, pune la îndoială fezabilitatea unei astfel de planificări pe termen lung.
Flexibilitatea bugetară, o necesitate
Siegfried Mureșan a subliniat importanța unei planificări pe termen lung, în special pentru proiectele mari de infrastructură, care necesită timp de la concepție până la finalizare. El a menționat că bugetul actual, stabilit pentru perioada 2021-2027, a fost creat înainte de evoluțiile recente, ceea ce impune o adaptare rapidă. Mureșan a propus creșterea flexibilității bugetare, astfel încât Uniunea Europeană să poată reacționa prompt la evenimente neprevăzute, așa cum s-a întâmplat în trecut cu Brexitul, pandemia de COVID-19 și criza migrației.
Provocări viitoare
În contextul în care va trebui să facă față unor situații imprevizibile, Uniunea Europeană trebuie să își ajusteze prioritățile și să aloce resursele necesare pentru a răspunde provocărilor viitoare. Flexibilitatea în bugetare va fi esențială pentru a asigura o reacție eficientă și coordonată în fața crizelor emergente.
Prioritățile Uniunii Europene în Contextul Actual
În contextul actual, este necesară o evaluare atentă între predictibilitate și flexibilitate. Este evident că trebuie să menținem prioritățile tradiționale, precum agricultura și politica de coeziune, alături de noile direcții, cum ar fi cercetarea, dezvoltarea, inovarea, competitivitatea, securitatea și protecția frontierelor externe ale Uniunii Europene. Securitatea și apărarea au devenit priorități recunoscute de toată lumea în acest moment, ceea ce impune o claritate a priorităților și o mai mare flexibilitate în gestionarea resurselor.
Starea Bugetului Uniunii Europene
Discutând despre bugetul Uniunii Europene în contextul crizelor actuale, se ridică întrebarea: cât de solid este acesta? Uniunea Europeană are interdicția de a opera cu deficit, spre deosebire de statele membre, și trebuie să se încadreze în bugetul stabilit. De asemenea, Uniunea nu generează deficit, iar în urma pandemiei de coronavirus, a fost adoptat un instrument temporar, cunoscut sub numele de Mecanismul European de Redresare și Reziliență. Acesta funcționează pe baza unui principiu de condiționalitate, oferind fonduri pentru investiții în schimbul implementării de reforme.
Acest mecanism a permis Uniunii Europene să se împrumute pentru a susține nevoile tuturor statelor membre, cu un total de aproximativ 700 de miliarde de euro. Această sumă considerabilă este împărțită între credite și fonduri nerambursabile, fiecare dintre acestea având implicații financiare diferite pentru statele membre. Este important de menționat că fondurile nerambursabile nu trebuie rambursate, spre deosebire de credite, care vor fi restituite de către state.
Provocările Rambursării Datoriilor
Starea bugetului Uniunii Europene este una favorabilă, fără datorii la momentul actual. Totuși, rămâne o întrebare nerezolvată cu privire la modul în care va fi gestionată rambursarea datoriilor create prin Mecanismul European de Redresare și Reziliență. Aceasta poate fi abordată prin reducerea bugetului Uniunii Europene, o opțiune pe care eu, împreună cu Parlamentul European, o contestăm, având în vedere că avem nevoie de un buget mai mare pentru a face față priorităților viitoare.
O altă soluție ar putea fi creșterea contribuției statelor membre la bugetul Uniunii Europene, însă statele mai bogate ar putea fi reticente în a accepta o astfel de majorare. Alternativ, dezvoltarea unor surse proprii de venit pentru Uniunea Europeană ar putea reprezenta o soluție viabilă pentru rambursarea acestei datorii. Aceste aspecte sunt esențiale pentru asigurarea stabilității financiare și pentru sprijinirea inițiativelor viitoare ale Uniunii.
Susținerea Sursele Proprii de Venit ale Uniunii Europene
Parlamentul European își exprimă sprijinul pentru dezvoltarea surselor proprii de venit ale Uniunii Europene, ceea ce ar putea contribui la o gestionare mai eficientă a datoriilor europene.
Exemple de Surse de Venit
Un exemplu concret de sursă proprie de venit este taxa pe plasticul de unică folosință, care este direcționată direct către bugetul Uniunii Europene. Se discută, de asemenea, despre implementarea unor taxe pe tranzacțiile financiare, dar și despre taxarea importurilor la frontierele externe ale Uniunii, în funcție de nivelul de poluare generat în procesul de producție. O altă soluție propusă este reeșalonarea unei părți din datoriile existente. Se consideră că o combinație a acestor măsuri ar putea conduce la o contribuție mai mare din partea statelor membre. Aceasta ar implica în special o contribuție mai semnificativă din partea țărilor mai bogate, fără a afecta semnificativ România.
Apărarea Uniunii Europene ca Prioritate Bugetară
În contextul actual, apărarea devine un subiect esențial. Este evident că Uniunea Europeană va trebui să își consolideze capacitățile de apărare pe termen lung, reducând dependența de sprijinul partenerilor transatlantici. În acest sens, se preconizează că apărarea va ocupa un loc central în bugetul Uniunii Europene, mai ales după 2028. Spre deosebire de trecut, când resursele financiare erau alocate îndeosebi pentru coeziune și agricultură, acum se dorește o alocare mai mare pentru apărare.
Estimările Bugetului pentru Apărare
În prezent, comisarul european pentru apărare lucrează la centralizarea proiectelor comune în acest domeniu, cu scopul de a evalua suma necesară pentru a desfășura aceste inițiative la nivel european, mai eficient decât ar putea face fiecare stat în parte. Se așteaptă ca, în luna martie, Comisia Europeană să prezinte un raport detaliat, care va include estimările necesare pentru cheltuieli în domeniul apărării, preconizându-se un necesar de aproximativ 500 de miliarde de euro în următorii 10 ani. Uniunea Europeană are oportunitatea de a aloca mai multe resurse din bugetul său pentru a face din apărare o prioritate majoră.
Finanțarea Proiectelor de Infrastructură cu Utilizare Duală
Se propune utilizarea fondurilor de coeziune pentru a susține proiecte de infrastructură care să servească atât scopurilor civile, cât și celor militare. În acest context, se discută despre extinderea aeroporturilor, inclusiv în România, pentru a îndeplini aceste cerințe duale. Un exemplu relevant este aeroportul din Brașov, situat în apropierea bazei militare Cincu, unde există o necesitate crescută de transport, inclusiv pentru scopuri militare.
De asemenea, se iau în considerare diverse proiecte de infrastructură rutieră și feroviară care, deși au o utilizare civilă în viața cotidiană, pot fi adaptate pentru transportul echipamentelor militare. Astfel, apărarea devine o prioritate nouă, cu scopul de a utiliza programe și politici deja existente, cum ar fi politica de coeziune, în mod dual.
Provocările Bugetare pentru Apărare
Este important de menționat că bugetul care va fi elaborat în prezent va intra în vigoare în 2028 și va produce rezultate abia în 2029-2030, ceea ce este considerat tardiv. În acest context, se așteaptă ca în acest an liderii din Consiliul European să decidă asupra creării unui fond pentru apărare pentru perioada 2025-2027. Primele discuții pe această temă sunt anticipate pentru luna martie, cu speranța de a finaliza discuțiile până în iunie, astfel încât să se creeze un fond de apărare disponibil imediat. Aceasta este o necesitate urgentă, având în vedere că actualul buget nu alocă resurse pentru apărare.
Impactul Alocării Fondurilor pentru Apărare
În contextul creșterii bugetelor pentru apărare, se subliniază că aceste fonduri vor proveni din reduceri în alte domenii. Deși statele membre ale Uniunii Europene sunt parte din Alianța Nord-Atlantică, nu au fost alocate fonduri suficiente pentru apărare în bugetul UE. Acum, odată ce se preconizează includerea acestor resurse, se face necesară o analiză a impactului asupra altor ramuri de activitate, având în vedere că Uniunea Europeană își concentrează în principal atenția asupra bunăstării cetățenilor.
Siegfried Mureșan a subliniat că este nejustificat să ne așteptăm ca Uniunea Europeană să își îndeplinească mai multe angajamente cu un buget mai mic. De asemenea, în contextul contribuțiilor României la bugetul Uniunii Europene, se evidențiază faptul că de la aderare, România a contribuit cu aproximativ 35 de miliarde de euro, primind înapoi aproape 99 de miliarde. Aceasta înseamnă că pentru fiecare euro plătit, România a primit înapoi 3 euro, subliniind beneficiile unei contribuții mai mari la bugetul european.
În concluzie, o Europă mai puternică este în interesul României, având în vedere că, de obicei, din fondurile europene, România beneficiază de un raport favorabil între contribuții și fonduri primite.
Reducerea cheltuielilor în Uniunea Europeană
În această perioadă, observăm o nevoie acută de reducere a cheltuielilor în diverse țări europene, inclusiv Germania și Franța. În calitate de negociator al Parlamentului European pentru bugetul viitor, nu voi solicita o creștere automată și fără justificare a bugetului. Voi propune, în schimb, o evaluare a politicilor din fiecare domeniu. Dacă se va dovedi necesară o creștere, aceasta va fi moderată și realistă.
Statele membre care contribuie net la bugetul Uniunii Europene se confruntă cu dificultăți financiare și nu pot să aloce mai mulți bani. Cu toate acestea, există un domeniu în care sunt dispuse să investească mai mult: apărarea. Consider că putem obține o creștere a bugetului destinat apărării fără a afecta prioritățile tradiționale, deoarece scopul principal este bunăstarea și reducerea disparităților regionale.
Este esențial să convingem statele contribuabile că fondurile sunt utilizate eficient, că proiectele sunt justificate și că aduc o valoare adăugată la nivel european. De exemplu, un scut antiaerian european nu poate fi realizat de către statele membre individual, ci doar printr-o colaborare la nivel european. Proiectele de acest tip sunt gestionate în prezent de Comisia Europeană, care ne va prezenta detalii și costuri în luna martie. Mă aștept ca guvernele să discute aceste aspecte în martie și să decidă în iunie despre finanțarea acestora prin contribuții mai mari la bugetul Uniunii Europene.
Răspunsul Uniunii Europene la provocările comerciale
Privind spre Statele Unite, observăm două promisiuni importante. Una dintre ele se concretizează deja, și anume, creșterea impozitelor. Donald Trump a impus o taxă de 25% pe importurile de oțel și aluminiu din Uniunea Europeană. Este crucial să analizăm cum va reacționa Uniunea Europeană la aceste provocări din partea Statelor Unite.
Statele Unite au fost un partener esențial pentru Europa în domeniul securității și comerțului în ultimele decenii. Uniunea Europeană nu va întoarce spatele Statelor Unite, dar trebuie să ne pregătim pentru posibile măsuri mai puțin prietenoase din partea noii administrații. Răspunsul Uniunii Europene la eventualele taxe vamale impuse companiilor europene va fi proporțional. Comisia Europeană a pregătit deja un set de taxe vamale pe care le-am putea introduce, având în vedere că multe companii americane generează venituri semnificative pe piața europeană, inclusiv în domeniul serviciilor digitale, consumate pe scară largă de cetățenii europeni.
Impactul social media asupra consumatorilor
În prezent, nimic nu este cu adevărat gratuit în lumea digitală. Companiile profită de informațiile pe care le furnizăm, iar consumatorii sunt taxati într-o măsură extrem de mică. Multe dintre aceste companii, în special cele americane, generează venituri considerabile în Uniunea Europeană, iar Comisia Europeană ar putea interveni asupra acestui aspect. Totuși, un război comercial și impunerea de taxe reciproce ar putea duce la izolare, ceea ce nu ar aduce beneficii nimănui. Dezvoltarea comerțului liber a contribuit la crearea de locuri de muncă și la creșterea economică. Este esențial pentru Statele Unite și pentru Uniunea Europeană să mențină tarifele la un nivel scăzut.
Pacea dorită în Ucraina
O promisiune semnificativă din partea noii administrații americane este legată de posibilitatea de a obține pacea în Ucraina. Toată lumea așteaptă cu nerăbdare această pace, dar este crucial să înțelegem în ce condiții va fi realizată. Reconstrucția Ucrainei va influența bugetul Uniunii Europene, iar întrebarea este cum ne vom gestiona resursele în ceea ce privește apărarea. Este clar că dorim o pace cu Rusia, dar nu în situația în care aceasta rămâne în interiorul Ucrainei sau se apropie de granițele României.
Reconstrucția Ucrainei va necesita sume uriașe, estimându-se costuri de sute de miliarde de euro. Uniunea Europeană, în mod individual, nu poate acoperi aceste cheltuieli doar din fonduri publice. De asemenea, nu trebuie să ne temem că reconstrucția va duce la sărăcirea noastră. Deși există voci care susțin că această reconstrucție va fi extrem de costisitoare, realitatea este diferită. Aceasta va fi finanțată printr-o combinație de fonduri publice de la nivel european, contribuții din partea statelor membre care doresc să ajute, credite de la instituții financiare internaționale și, într-o mare măsură, din investiții private.
Integrarea Ucrainei în piața unică europeană
Comisia Europeană a propus integrarea treptată a Ucrainei în piața unică europeană, ceea ce ar implica reducerea barierelor în comerț, simplificarea proceselor de import și export și facilitarea investițiilor. Stabilitatea situației din Ucraina va atrage interesul companiilor europene, în special dacă se va asigura siguranța, stabilitatea și combaterea corupției. Reconstrucția va fi, așadar, o combinație de resurse publice și private, atât din surse europene, cât și externe. Este important să subliniem că bugetul Uniunii Europene nu va avea de suferit în urma acestor demersuri.
În ceea ce privește aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, este esențial să nu ne temem că acest proces ne va afecta negativ. Aderarea Ucrainei ar putea aduce beneficii pe termen lung, susținând stabilitatea și dezvoltarea regiunii.
Aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană: O dezbatere falsă
În prezent, susținătorii Federației Ruse încearcă să ne facă să credem că integrarea Ucrainei în Uniunea Europeană va avea un cost semnificativ. Aceștia afirmă că fondurile care ar trebui să ajungă fermierilor români vor fi redirecționate către fermierii ucraineni, iar investițiile pentru infrastructura din România vor fi utilizate în schimb pentru dezvoltarea drumurilor din Ucraina. De asemenea, se tem că cetățenii din statele bogate vor fi nevoiți să contribuie mai mult la bugetul Uniunii Europene pentru a sprijini aderarea Ucrainei.
Argumentele împotriva acestei percepții
Aceste afirmații sunt parte a unei dezbateri fără fundament, din mai multe motive:
- Data aderării Ucrainei este incertă. Nu există o estimare clară privind momentul în care Ucraina va deveni membră a Uniunii Europene.
- Nivelul de dezvoltare al Ucrainei rămâne necunoscut. Nu știm ce sume vor fi necesare pentru integrarea sa, în funcție de stadiul său de dezvoltare la momentul aderării.
- Acordul de aderare va fi negociat în viitor. Detaliile privind acordul de aderare, inclusiv posibilele perioade tranzitorii, sunt încă incerte. De exemplu, este posibil ca fermierii ucraineni să nu primească toate plățile de la început, ci să beneficieze de o implementare graduală pe parcursul mai multor ani.
Astfel, nu există date clare care să ne permită să estimăm costurile aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Este esențial să nu ne lăsăm influențați de propagandă și să nu credem că integrarea Ucrainei va implica costuri suplimentare pentru cetățenii din statele membre.
Propuneri pentru bugetul Uniunii Europene
În calitate de raportor pentru bugetul multianual al Uniunii Europene, intenționez să propun includerea unor fonduri de pre-aderare destinate Republicii Moldova, țărilor din Balcanii de Vest și Ucrainei în bugetul pentru perioada 2028-2034. Este important să facem o distincție între aceste state, care nu sunt încă membre, și cele care au aderat deja la Uniune.
De asemenea, voi sugera introducerea unei clauze de revizuire a bugetului Uniunii Europene, astfel încât să putem ajusta fondurile în cazul unei extinderi înainte de 2034. Cred că, dacă va exista un val de extindere, acesta va include în principal state mici, cum ar fi Muntenegru sau Republica Moldova, care ar putea progresa rapid sub un guvern pro-european.
Aceste țări pot fi integrate în resursele Uniunii Europene fără a afecta negativ plățile destinate fermierilor și comunităților din statele deja membre, datorită flexibilității bugetului pe care intenționăm să-l adoptăm pentru următorii șapte ani.
