Situația educației în România
Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hancescu, a declarat că educația din România se află într-o perioadă critică, afectată de prevederile Legii 141/2025. Acestea au dus la transformarea școlii românești într-un sistem dezorganizat și demotivant.
Consecințele Legii 141/2025
Guvernanții actuali au implementat măsuri de reducere a costurilor, rezultând în școli comasate, clase suprapopulate, eliminarea burselor școlare și tăieri de posturi. În plus, cadrele didactice sunt obligate să predea materii din arii curriculare diferite, iar numărul de profesori suplinitori valoroși a scăzut drastic. Investițiile în infrastructura școlară sunt inexistente.
Statistici alarmante
Studiile europene subliniază faptul că România alocă cele mai mici sume pentru educație în Europa, având cel mai mic procent din PIB dedicat acestui domeniu. De asemenea, România are cel mai mare raport de elevi pe cadru didactic la învățământul primar și cel mai ridicat grad de analfabetism funcțional. În plus, școlile au devenit ținte pentru diverse infracțiuni din cauza dezinteresului autorităților.
Impactul asupra cadrelor didactice
Cadrele didactice sunt tratate cu dispreț, ceea ce va duce la demisii și pensionări anticipate, pierzându-se astfel profesioniști dedicați. Această atitudine de dezinteres va afecta și atragerea tinerilor absolvenți în sistemul educațional, având în vedere că un popor needucat este mai ușor de manipulat.
Apelurile sindicatelor
Cu ocazia Zilei Internaționale a Educației, FSLI a anunțat continuarea protestelor, cerând demisia ministrului Educației, Daniel David, și a prim-ministrului Ilie Bolojan. Sindicaliștii subliniază necesitatea unui lider care să investească în educație, chiar și în perioade economice dificile.
Concluzie
Declinul sistemului educațional din România, evidențiat de măsurile legislative și atitudinea guvernanților, are implicații grave pentru viitorul societății și pentru dezvoltarea tinerelor generații.
