Presiuni asupra Uniunii Europene din partea coaliției lui Merz
Viitoarea coaliție condusă de Friedrich Merz își propune să facă apel la Uniunea Europeană pentru a evalua opțiunea reținerii fondurilor și suspendării drepturilor de vot pentru țările care încalcă drepturile fundamentale și valorile esențiale ale blocului comunitar.
Noua administrație germană intenționează să promoveze măsuri prin care să se opună comportamentului „necorespunzător” al anumitor state, referindu-se astfel indirect la Ungaria condusă de Viktor Orbán. Conservatorii lui Merz, împreună cu Partidul Social Democrat (SPD), se află în prezent în negocieri pentru formarea unei coaliții și au convenit asupra necesității de a solicita blocului comunitar să ia măsuri împotriva țărilor care încalcă principii fundamentale precum statul de drept, conform unui proiect de acord de coaliție consultat.
Deși Ungaria nu este menționată explicit, proiectul subliniază clar referințele la aceasta, recunoscând-o ca fiind cel mai semnificativ „infractor” al UE, acuzată de ani de zile că subminează normele democratice, restricționează libertatea presei și limitează independența judecătorilor.
Negocieri pentru o coaliție solidă
În prezent, partidele germane, inclusiv cei care au câștigat alegerile, Merz și SPD, care a condus anterior guvernul, negociază detalii esențiale pentru formarea unei coaliții. Unul dintre punctele de pe agenda negocierilor este exercitarea de presiuni asupra UE pentru a urmări situația din țări precum Ungaria. Aceasta face parte dintr-un set de acorduri preliminare care abordează subiecte variate, inclusiv politica de migrație, tranziția de la cărbune și cheltuielile sociale.
„Instrumentele de protecție existente, cum ar fi procedurile pentru încălcarea dreptului comunitar, reținerea fondurilor UE și suspendarea drepturilor de membru, inclusiv dreptul de vot în Consiliul UE, trebuie aplicate mult mai consecvent decât până acum”, au afirmat negociatorii din blocul conservator și SPD în proiectul de acord.
Procedura prevăzută de articolul 7
Parlamentul European a activat în 2018 prima etapă a procedurii prevăzute de articolul 7, cunoscută ca „opțiunea nucleară”, împotriva Ungariei, ca urmare a suspiciunilor de „încălcări grave” ale valorilor fundamentale ale Uniunii. Totuși, acest proces a stagnat din cauza diviziunilor politice dintre statele membre.
În 2022, Comisia Europeană a încercat să blocheze aproximativ 22 de miliarde EUR din fondurile destinate Ungariei, din cauza îngrijorărilor legate de drepturile omului și independența judiciară. Anul trecut, aceasta a deblocat peste 10 miliarde EUR, ceea ce a generat reacții negative.
Un alt aspect controversat între UE și guvernul ungar este relația lui Orbán cu Moscova, Budapesta folosind frecvent dreptul său de veto pentru a împiedica sancțiuni împotriva oligarhilor și liderilor militari ruși. În acest context, viitorul guvern german își propune să susțină extinderea votului cu majoritate calificată în Consiliul UE, în special pentru aspecte legate de politica externă și de securitate comună, cum ar fi impunerea de sancțiuni. Aceasta ar facilita luarea deciziilor fără a depinde de veto-ul anumitor state membre.
Necesitatea aprobării din partea Ungariei
Negociatorii coaliției germane și-au exprimat angajamentul de a adopta o poziție mai activă pe scena europeană, utilizând Triunghiul de la Weimar – o alianță formată din Franța, Germania și Polonia – ca instrument pentru a influența politica Uniunii Europene. Relațiile dintre Germania, Franța și Polonia s-au deteriorat în timpul guvernului de coaliție condus de Olaf Scholz (SPD).
Coordonarea pe politica europeană
În cadrul Triunghiului de la Weimar, Germania intenționează să se coordoneze strâns pe toate aspectele relevante ale politicii europene, acționând într-o manieră unitară pentru a sprijini Uniunea Europeană în ansamblul său. Proiectul de acord reiterează angajamentele anterioare ale viitorului cancelar, Merz, care a declarat că va vizita atât Parisul, cât și Varșovia în prima sa zi de mandat.
Problema abținerii Germaniei
Conservatorii au promis, de asemenea, să abordeze o problemă frecvent menționată în capitalele europene: abținerea Germaniei de la voturile pe subiecte importante ale Uniunii Europene, fenomen denumit peiorativ „votul german”. De obicei, atunci când există dezacorduri între ministerele germane cu privire la politica UE, Germania se abține de la voturi. Totuși, Merz a garantat că, sub conducerea sa, nu vor exista astfel de abțineri în cazul voturilor esențiale la Bruxelles.
Discrepanțe în abordarea coaliției
Totuși, conservatorii și SPD nu sunt de acord cu privire la modul în care trebuie implementată această schimbare. Conservatorii doresc ca Merz să aibă un rol mai semnificativ în a defini poziția Germaniei în ceea ce privește voturile importante ale UE, asumându-și responsabilitatea pentru coordonare de la început sau preluând-o în timpul procedurii. În schimb, SPD preferă să mențină „principiul interministerial”, care implică soluționarea disputelor dintre ministere.
Perspectiva unui acord final
Se estimează că un acord final de coaliție ar putea fi realizat până la mijlocul lunii aprilie.
