Planurile Premierului Netanyahu pentru Gaza Postbelică
Premierul israelian Benjamin Netanyahu se va întâlni cu Donald Trump pentru a-i prezenta planurile sale referitoare la Gaza după conflict, incluzând măsuri de securitate, migrarea civililor și exilarea liderilor Hamas, conform unor surse. În acest context, unul dintre susținătorii săi, Daniel Deloya, își exprimă optimismul cu privire la realizarea visurilor sale pentru Gaza, inspirat de radicalul Itamar Ben-Gvir, aflat în apropierea lui Netanyahu.
Principiul „Ori noi, ori ei”
Deloya, în vârstă de 41 de ani și tată a șase copii, fost candidat politic în Kiryat Arba, a subliniat că Israelul este pe cale să ofere președintelui american „riviera la care visează” în Gaza. Această idee face referire la propunerea lui Trump de a forța strămutarea palestinienilor și de a transforma zona într-o stațiune turistică. Deloya a afirmat că Gaza este parte integrantă a teritoriului Israelului și că, în viitor, va fi deschisă doar pentru cei care doresc pacea, nu pentru cei care promovează teroarea.
„Există organizații care au lucrat în toți acești ani pentru a pregăti terenul pentru o întoarcere la casele lor din Gaza. Războiul a întărit această idee și a făcut ca mulți israelieni să realizeze că aceasta ar putea fi soluția reală. Nu se poate trăi alături de organizații teroriste. Ori noi, ori ei”, a explicat Deloya.
Viziunea postbelică pentru Gaza
Cererea coloniștilor de a reveni în Gaza nu este o noutate, ci este o aspirație veche de două decenii. Cu toate acestea, actuala situație le oferă un sentiment de apropriere față de îndeplinirea acestui obiectiv. O analiză recentă arată că armata israeliană a preluat controlul asupra mai mult de jumătate din teritoriu, decizie luată în contextul eliberării ostaticilor capturați pe 7 octombrie.
Acest control asupra unor mari părți din Gaza se aliniază cu o viziune postbelică în care palestinienii sunt îndemnați să plece în „țări terțe” nespecificate. Această idee, susținută de mișcarea coloniștilor, a fost întărită de declarațiile lui Trump, care sugerează că America va administra teritoriul, transformându-l în „riviera Orientului Mijlociu”.
Declarații și Acțiuni în Contextul Relațiilor Israeliano-Palestiniene
În ultima perioadă, Trump a făcut unele declarații care au stârnit controverse, asigurându-i pe criticii săi că „nimeni nu expulzează niciun palestinian”. Cu toate acestea, oficialii israelieni continuă să afirme contrariul. Recent, cabinetul de securitate al Israelului a aprobat înființarea unui birou special dedicat „emigrării voluntare” a palestinienilor care ar fi interesați să se relocheze în alte țări.
Poziția lui Netanyahu
Premierul Netanyahu a declarat că nu are intenția ca Israelul să reocupe Gaza, după retragerea unilaterală din urmă cu două decenii. Cu toate acestea, el a lăsat deschisă posibilitatea ca partenerii săi de coaliție să facă acest lucru, ceea ce a generat întrebări cu privire la viitorul palestinienilor care ar putea părăsi Gaza.
Întrebări despre Destinațiile Palestinienilor
Un aspect esențial rămâne neclar: unde ar putea merge palestinienii care părăsesc Gaza? Țările arabe, inclusiv Egiptul, au respins propunerile de a-i absorbi, iar discuțiile despre relocarea acestora au readus în atenție temerile legate de o a doua Nakba, termen care se referă la migrarea forțată a palestinienilor în timpul războiului din 1948.
Controlul Militar și Zonele Tampon
Israel Katz, ministrul israelian al Apărării, a anunțat că va numi un șef pentru noul birou de relocare și a promis să implementeze „controale rutiere și de securitate pentru pietoni în punctele de trecere desemnate din Gaza”. Multe dintre numele de cod utilizate de armată pentru a delimita zone din teritoriul de coastă sunt inspirate de așezări evreiești abandonate. De exemplu, coridorul Netzarim, creat în timpul războiului, separă nordul de sud, iar coridorul Morag, mai recent, desparte orașul Rafah din sud.
Exproprieri și Impactul Asupra Populației Locale
Conform unui raport al grupului de activiști Breaking the Silence, armata israeliană a confiscat cel puțin 35% din terenurile agricole din Gaza pentru a crea o zonă tampon care se întinde de-a lungul frontierei, ajungând în unele locuri până la 2,5 km în interiorul teritoriului. Această acțiune a tăiat zone populate, cum ar fi Shejaiya.
Joel Carmel, director la Breaking the Silence, a declarat că „logica menținerii controlului militar israelian perpetuu prin crearea unui perimetru atât de extins a dus la distrugerea în masă a acestui vast teritoriu palestinian”. El a subliniat că exproprierea și controlul militar constituie o pedeapsă colectivă pentru locuitorii acestei zone și pentru întreaga populație palestiniană.
Afirmarea Politicii de Control
Carmel a adăugat că declarațiile oficialilor israelieni privind menținerea controlului asupra teritoriului și interdicțiile impuse palestinienilor de a se întoarce nu pot fi interpretate decât ca o formă de epurare etnică, care nu poate fi justificată moral. În timp ce Netanyahu își caută sprijin la nivel internațional, acțiunile sale continuă să forțeze evacuarea palestinienilor din teritoriile lor, afectând orice posibilitate de pace viitoare.
Atacuri și Răspuns Militar
Într-un context tensionat, duminică seara, Hamas a lansat zece rachete în sudul Israelului, într-unul dintre cele mai mari atacuri din ultimele luni. Ca răspuns, sistemul de apărare israelian a promis să „continue și să extindă” operațiunile militare de răspuns, în timp ce Netanyahu se întâlnea cu lideri internaționali pentru a discuta despre situația din regiune.
Viziunea pentru o Gaza postbelică
În contextul conflictului actual, se conturează o viziune asupra viitorului Gazei, care include măsuri de securitate riguroase, migrarea civililor și exilul liderilor Hamas. Această abordare este menită să reînvie aspirațiile anterioare ale liderilor, inclusiv cele legate de viziunea lui Trump pentru regiune.
Declarațiile soldaților israelieni
Un soldat israelian desfășurat în zonă a subliniat impactul devastator al conflictului, afirmând: „Au distrus tot ce au putut, au împușcat tot ce părea funcțional… [palestinienii] nu vor mai avea la ce să se întoarcă, nu se vor mai întoarce niciodată.” Aceasta reflectă percepția militarilor despre situația din teren și despre consecințele acțiunilor desfășurate.
Justificările armatei israeliene
În răspuns la atacurile suferite de cetățenii israelieni, armata israeliană susține că acțiunile sale sunt menite să protejeze populația și să restabilească securitatea în comunitățile afectate de violențele Hamas din 7 octombrie. De asemenea, autoritățile militare afirmă că nu au ca scop să rănească civilii din Gaza și că respectă normele dreptului internațional.
