Utilizarea rețelelor sociale de către copii: un studiu alarmant
Organizația „Salvați Copiii” a realizat un studiu care evidențiază o tendință îngrijorătoare: vârsta la care copiii încep să utilizeze rețelele sociale a scăzut la doar 5 ani. Aproape jumătate dintre aceștia (48,3%) petrec mai mult de șase ore pe zi în mediul digital, majoritatea timpului fiind alocat platformelor sociale. Această expunere prelungită la mediul online poate genera efecte negative asupra sănătății mintale, inclusiv însingurare, anxietate și o fragilizare emoțională semnificativă.
Riscurile utilizării rețelelor sociale
Experții subliniază că utilizarea problematică a rețelelor sociale reprezintă un factor de risc major pentru sănătatea mintală a adolescenților. Aceasta poate duce la dificultăți de concentrare, tulburări de somn, izolarea socială și scăderea stimei de sine. Din păcate, aceste probleme devin adesea evidente prea târziu, moment în care părinții caută ajutor de la specialiști în sănătatea mintală.
Comunități toxice și influența negativă a internetului
Specialiștii din cadrul organizației avertizează asupra pericolelor întâlnite pe rețelele sociale, unde copiii pot fi expuși la comunități toxice, grupuri extremiste sau influenceri iresponsabili. Aceste interacțiuni pot transforma copiii în ținte ușor accesibile și le oferă iluzia apartenenței la un grup. „Limbajul digital, care le este străin părinților, devine un limbaj al suferinței copiilor”, afirmă experții, semnalând că anumite emoji-uri pot promova idei periculoase precum radicalizarea sau comportamentele suicidare.
Schimbări în comportamentul digital
Conform celor mai recente date, utilizarea rețelelor sociale de către copii a evoluat semnificativ în ultimii ani. În 2025, vârsta medie de începere a utilizării acestora este estimată la 5-10 ani, comparativ cu 9 ani în 2019 și 8,2 ani în 2021. De asemenea, 40% dintre copii au raportat că au fost jigniți sau au primit mesaje ofensatoare online, o creștere față de anii anteriori. Unul din trei copii care au solicitat consiliere psihologică a experimentat stări de anxietate, iar acest procent a depășit 50% în rândul adolescenților, cu posibile consecințe grave, inclusiv tentative de suicid.
Îngrijorările părinților
Un număr semnificativ de părinți (75%) își exprimă îngrijorarea cu privire la expunerea copiilor lor la conținut inadecvat pe internet. De asemenea, 70% dintre aceștia sunt preocupați de riscul ca micuții să fie contactați online de persoane necunoscute. Aceste statistici subliniază necesitatea unei educații adecvate privind utilizarea în siguranță a internetului și a rețelelor sociale.
Conștientizarea riscurilor online
Un studiu recent relevă că 59% dintre părinți sunt îngrijorați că copiii lor ar putea deveni victime ale infracțiunilor cibernetice. Aceste statistici evidențiază o conștientizare crescândă a pericolelor din mediul online și subliniază necesitatea implementării unor strategii eficiente pentru protecția copiilor în acest spațiu digital.
Utilizarea rețelelor sociale de către copii
Conform cercetării, 32% dintre părinți confirmă că copiii lor folosesc TikTok, 21% utilizează Instagram, 19% Facebook, iar 17% Snapchat. Această prezență pe rețele sociale ridică semne de întrebare legate de impactul pe care aceste platforme îl au asupra dezvoltării psihologice a celor tineri.
Impactul mediului digital asupra comportamentului copiilor
Specialiștii subliniază că, în spatele comportamentelor uneori retrase sau iritabile ale copiilor și adolescenților, se află o realitate complexă. „Este o lume digitală ce impune o prezență constantă, activitate, fericire, popularitate și perfecțiune. Greșelile sunt sancționate prin excludere sau tăcere”, afirmă experții. Aceștia avertizează că utilizarea rețelelor sociale la o vârstă necorespunzătoare poate afecta negativ structura psihică a copiilor.
Validarea superficială în mediul online
Validarea obținută prin intermediul rețelelor sociale este adesea superficială și volatilă, bazată pe interacțiuni online condiționate. Copiii sunt „văzuți” doar atunci când oferă conținut apreciat, fiind percepuți ca „valoroși” doar prin admirarea altora, nu conform realității lor fizice, cu vulnerabilitățile, emoțiile și întrebările ce îi definesc.
Consecințele absenței unei relații de atașament
Lipsa unei relații solide de atașament, care să ofere suport emoțional, poate conduce la formarea unei imagini de sine instabile și false. Acest lucru poate amplifica sentimentul de anxietate, iar copiii pot ajunge să nu mai știe cine sunt în absența reacțiilor din mediul online. De asemenea, adolescenții, care folosesc rețelele sociale ca o formă de reglare emoțională, nu au încă instrumentele necesare pentru a gestiona corect frustrările, fricile, rușinea sau tristețea, ceea ce generează dificultăți în a tolera respingerea și incertitudinea.
Recomandările psihologilor
Pentru a contracara aceste tendințe, psihologii recomandă părinților să dezvolte relații de atașament solide, astfel încât copiii să se simtă văzuți, auziți și acceptați. Este esențial ca părinții să fie modele de reglare emoțională, având în vedere că micii copii învață mai mult din comportamentele adulților decât din cuvintele acestora. De asemenea, părinții sunt încurajați să fie curioși și să pună întrebări simple, evitând tonul acuzator, și să reflecteze cu blândețe asupra propriei copilării, deoarece modul în care au fost tratați în trecut influențează felul în care își cresc copiii.
