Vot de neîncredere pentru Ursula von der Leyen
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va confrunta joi cu un vot de neîncredere din partea Parlamentului European, aceasta fiind prima dată în mai bine de un deceniu când șeful executivului european se confruntă cu un astfel de demers. Deși, în acest stadiu, votul este mai degrabă simbolic, o eventuală adoptare a moțiunii de cenzură, inițiată de eurodeputatul AUR Gheorghe Piperea, ar conduce la demisia întregii Comisii Europene, conform surselor Politico.
Contextul moțiunii de cenzură
Dezbaterea moțiunii a fost programată pentru luni, iar Ursula von der Leyen va fi prezentă. Aceasta va fi urmată de o discuție în care liderii grupurilor politice își vor exprima punctele de vedere, iar votul va avea loc joi. Gheorghe Piperea a depus moțiunea de cenzură după ce a adunat suficiente semnături pentru a-și exprima indignarea față de mesajele secrete din 2021, schimbate de von der Leyen cu Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer, referitoare la aprovizionarea Europei cu vaccinuri în plină pandemie de coronavirus.
Deși unele grupuri politice, inclusiv Partidul Popular European și grupul de dreapta ECR, și-au retras sprijinul pentru moțiune, Piperea a reușit să strângă cele 72 de semnături necesare pentru inițierea votului. Majoritatea centristă a Uniunii Europene, care a susținut-o pe von der Leyen, nu pare dispusă să sprijine această inițiativă, în ciuda nemulțumirilor crescânde față de stilul său de conducere.
Critici și reacții
Criticile la adresa Ursulei von der Leyen au fost amplificate de acuzații de conducere autoritară, centralizată și opacă. Deputații liberali, socialiști și verzi din Parlamentul European s-au arătat nemulțumiți de redirecționarea fondurilor destinate combaterii sărăciei către un program de reînarmare. În plus, Parlamentul European intenționează să dea în judecată Comisia la cea mai înaltă instanță a UE pentru excluziunea sa din procesul decizional referitor la cheltuielile pentru apărare.
Piperea a declarat că von der Leyen are parte de o „majoritate toxică” în cadrul propriului partid, criticată pentru planurile sale de reducere la zero a emisiilor nete. El a prezis că von der Leyen ar putea fi forțată să demisioneze până în octombrie, pe fondul nemulțumirilor din Partidul Popular European.
Posibile consecințe
Dacă moțiunea de cenzură ar fi adoptată, aceasta ar duce la demisia întregii Comisii Europene și ar declanșa un proces complex de numire a 27 de noi comisari europeni. O astfel de situație ar genera o perioadă de incertitudine, având în vedere provocările cu care se confruntă Uniunea Europeană, inclusiv un posibil război comercial cu SUA și agresiunea Rusiei în Ucraina.
În contrast cu situația actuală, Jacques Santer, fost președinte al Comisiei, a demisionat în 1999 pentru a evita un vot de neîncredere, în timp ce Jean-Claude Juncker, predecesorul lui von der Leyen, a supraviețuit ușor unei moțiuni de cenzură în 2014, în urma acuzațiilor că a încheiat acorduri fiscale avantajoase.
