Unul dintre infractorii care au stat la baza teoriei „Sindromului Stockholm” a decedat la vârsta de 78 de ani. Cum a ajuns Clark Oloffson în atenția publicului?

STIRIVOX Moderator STIRIVOX
3 Min Citire

Sursa foto: Google Images

0:00

Moartea lui Clark Oloffson, un simbol al „sindromului Stockholm”

Unul dintre cei doi infractori carismatici implicați în răpirea care a dat naștere termenului „sindrom Stockholm” a decedat la vârsta de 78 de ani, conform unei anunțuri făcut de familia sa. Clark Oloffson, cunoscut pe plan internațional în urma unei răpiri și a unui jaf bancar în Suedia în 1973, a murit din cauza unei boli îndelungate, a declarat familia sa pentru o publicație online.

Incidentul care a șocat lumea

În timpul unui asediu de șase zile, ostaticii lui Oloffson au început să dezvolte empatie față de el și complicele său, apărându-le acțiunile în fața unei poliții externe tot mai ostile. Incidentul a dus la formularea unei teorii psihologice prin care victimele răpirilor dezvoltă afecțiune pentru răpitorii lor.

Desfășurarea asediului

Asediul băncii a fost inițiat de Jan-Erik Olsson, care a luat ostatici trei femei și un bărbat. Olsson a solicitat ca Oloffson, cu care se împrietenise anterior în închisoare, să fie adus la bancă. Autoritățile suedeze au acceptat cererea, permițându-i lui Oloffson să intre în bancă, care era deja înconjurată de forțele de ordine.

Rolul lui Oloffson în negociere

Ani mai târziu, Oloffson a declarat într-un interviu că i s-a cerut să colaboreze ca agent intern pentru a proteja ostaticii în schimbul unei reduceri a pedepsei. Cu toate acestea, el a acuzat oficialii că nu au respectat acordul. Oloffson a reușit să o convingă pe una dintre ostatice, Kristin Enmark, să discute la telefon cu prim-ministrul suedez în numele răpitorilor. Aceasta a implorat să fie lăsată să părăsească banca într-o mașină de evadare, afirmând că are „încredere deplină” în Oloffson și că răpitorii nu le-au făcut rău.

Consecințele asediului

Asediul s-a încheiat după șase zile, când poliția a intervenit prin spargerea acoperișului și utilizarea gazelor lacrimogene pentru a-i imobiliza pe răpitori. Inițial, ostaticii au ezitat să-i părăsească pe răpitori din teama de a nu fi împușcați de forțele de ordine. Ulterior, ei au refuzat să depună mărturie împotriva lui Oloffson și Olsson.

Dezbaterile asupra sindromului Stockholm

Experții continuă să discute dacă sindromul Stockholm constituie o afecțiune psihiatrică reală sau dacă este, de fapt, un mecanism de apărare dezvoltat în fața traumelor. Această dezbatere subliniază complexitatea reacțiilor umane în situații extreme, precum cele întâlnite în cadrul răpirilor.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *