Reorientarea Fondurilor UE pentru Apărare
Executivul Uniunii Europene a informat statele membre că acestea pot redirecționa sute de miliarde de euro din fondurile destinate ajutoarelor pentru pandemia de COVID-19, pentru a finanța proiecte în domeniul apărării. Aceasta marchează o schimbare semnificativă a priorităților stabilite la începutul pandemiei.
Termenii și Condițiile Finanțării
Comisia Europeană a confirmat că țările au până în august 2026 pentru a îndeplini obiectivele stabilite, în vederea accesării unei finanțări de până la 335 de miliarde de euro din Facilitatea de reziliență și redresare (RRF). În plus, proiectele din domeniul apărării vor fi acum eligibile pentru finanțare.
Contextul Fondurilor RRF
În 2021, Comisia Europeană a alocat țărilor membre ale UE, afectate de pandemia de COVID-19, o sumă totală de 650 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi. Aceste fonduri erau menite să sprijine inițiativele de combatere a schimbărilor climatice, digitalizarea economiei și alte reforme destinate stimulării creșterii economice, fiind finanțate prin emisiuni de titluri de creanță la nivelul Uniunii Europene. La acea vreme, Pactul Verde era prioritar, iar apărarea nu figura pe lista domeniilor eligibile pentru finanțare.
Schimbarea Priorităților
După patru ani, cu aproape jumătate din fondurile RRF încă neutilizate, Comisia a informat țările că proiectele de apărare, inclusiv cele din cadrul planurilor comune ale UE, vor putea beneficia de aceste fonduri. De asemenea, a fost solicitată includerea unei dispoziții în regulamentul Programului european pentru industria de apărare (EDIP), care să permită utilizarea fondurilor de redresare pentru contribuții la fondul de apărare.
Beneficiile Redefinirii Priorităților
Comisarul pentru Economie, Valdis Dombrovskis, a afirmat că aceste alternative ar putea aduce beneficii suplimentare importante din prioritățile comune ale Europei, inclusiv în domeniul securității și apărării. În acest context, statele membre ar avea posibilitatea să își redefinească planurile de utilizare a fondurilor RRF.
Întrebat despre modul în care investițiile în apărare pot contribui la obiectivele ecologice și digitale, Dombrovskis a menționat că reglementările actuale nu oferă un tratament specific pentru măsurile legate de apărare, dar a subliniat că anumite țări, precum Spania, au inclus deja măsuri de securitate cibernetică și alte inițiative de pregătire pentru crize.
Presiunea Timpului
Cu toate acestea, timpul se scurge pentru țările care doresc să redirecționeze fondurile. Guvernele trebuie să dovedească faptul că au îndeplinit obiectivele convenite pentru a putea accesa finanțarea, iar multe dintre ele întâmpină întârzieri. Italia și Spania, principalii beneficiari, au solicitat amânarea termenului limită din 2026, dar Executivul UE respinge această propunere ferm, subliniind că o astfel de decizie ar necesita un acord între guverne și ratificarea în 20 de parlamente, ceea ce ar putea duce la un blocaj total.
În concluzie, schimbarea direcțiilor de utilizare a fondurilor UE reflectă o adaptare la noile realități geopolitice și nevoia crescândă de securitate în contextul actual. Acest proces va necesita o gestionare atentă și rapidă din partea statelor membre pentru a nu pierde oportunitățile de finanțare.
Comisia Europeană Recomandă Țărilor Să Revizuiască Investițiile
Recent, un oficial al Comisiei Europene a subliniat importanța evaluării fezabilității investițiilor planificate de către statele membre, avertizând că anumite proiecte pot fi „costisitoare și foarte periculoase”. În acest context, oficialul a recomandat ca țările să înlocuiască inițiativele neviabile cu alternative fezabile.
Opțiuni de Finanțare Disponibile
Comisia oferă o serie de opțiuni prin care statele pot accesa fonduri necesare. Printre acestea se numără utilizarea capitalului din fondurile naționale de promovare sau redirecționarea resurselor către programul InvestEU, destinat investițiilor.
România și Cererile de Granturi
România, Ungaria și Bulgaria sunt printre țările care se confruntă cu planuri extinse și întârzieri semnificative. România a solicitat granturi echivalente cu 3% din PIB-ul său, în timp ce Ungaria nu a depus încă vreo cerere de plată. Acordarea fondurilor pentru Ungaria este condiționată de implementarea unor reforme esențiale în domeniul statului de drept, care ar asigura măsuri anticorupție și ar întări independența sistemului judiciar.
Riscurile pentru Ungaria
Budapesta se află în pericol de a pierde fonduri în valoare de 10,4 miliarde de euro, dacă nu îndeplinește cerințele impuse de Uniunea Europeană.
