Ucraina acuză Rusia de sabotarea următoarei runde de negocieri de pace. Cel puțin trei persoane au decedat în urma atacurilor ruse din noaptea trecută.

STIRIVOX Moderator STIRIVOX
6 Min Citire

Sursa foto: Google Images

0:00

Președintele Ucrainei contestă angajamentul Rusiei în negocierile de pace

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a exprimat îndoieli privind seriozitatea Rusiei în procesul de negocieri pentru pace, în urma confirmării din partea Moscovei că va trimite o delegație la discuțiile programate pentru luni la Istanbul. Totuși, Rusia nu a înaintat încă propunerile sale de negociere, un aspect considerat esențial de către autoritățile de la Kiev.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că termenii Moscovei pentru un armistițiu vor fi discutate în cadrul întâlnirii din Turcia. În contrast, Zelenski a acuzat Rusia că „face tot ce poate pentru a se asigura că următoarea întâlnire va fi fără rezultat”. El a subliniat importanța unei agende clare și a unei pregătiri adecvate pentru ca întâlnirile să aibă sens.

Ucraina a transmis propunerile sale către Rusia, reafirmându-și „disponibilitatea pentru un armistițiu complet și necondiționat”. Prima rundă de negocieri din urmă cu două săptămâni la Istanbul nu a adus progrese semnificative, dar a facilitat un schimb de prizonieri de război. În prezent, Rusia controlează aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei, inclusiv peninsula Crimeea, anexată în 2014.

Atacuri rusești în Ucraina

În urma atacurilor rusești din noaptea trecută, au fost raportate cel puțin trei decese și zece răniți în Ucraina. În regiunea Herson, Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare, a comunicat că „armata rusă a lovit infrastructura critică și socială”, precum și zone rezidențiale. Alte orașe, precum Harkov și Izyum, au fost de asemenea afectate de explozii, provocând răniți.

În același timp, în regiunea Kursk din Rusia, cel puțin șapte persoane au fost rănite în urma unei explozii, conform informațiilor furnizate de guvernatorul local interimar și agenția de știri de stat TASS.

Apeluri pentru un armistițiu necondiționat

Vineri, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a reafirmat că Ucraina a trimis Rusiei propria „viziune asupra pașilor viitori”, adăugând că Moscova trebuie să accepte un armistițiu necondiționat pentru a facilita negocierile ulterioare. „Suntem interesați de continuarea acestor întâlniri, deoarece vrem ca războiul să se termine în acest an”, a declarat Sîbiha într-o conferință de presă comună cu omologul său turc, Hakan Fidan.

Se preconizează că președinții Putin și Zelenski nu vor participa la discuțiile de luni. Totuși, Fidan a exprimat speranța că Turcia va găzdui în viitor un summit la nivel înalt, subliniind că este momentul ca liderii globali, inclusiv președintele Trump, să se reunească pentru a discuta despre această situație.

Peskov a menționat că propunerile Rusiei privind încetarea focului nu vor fi făcute publice și că Moscova va lua în considerare un summit la nivel înalt doar dacă se vor înregistra progrese semnificative în discuțiile preliminare. De asemenea, a salutat comentariile generalului în rezervă Keith Kellogg, trimisul lui Trump în Ucraina, care a susținut că îngrijorările Rusiei legate de extinderea NATO sunt „justificate”.

Negocieri între SUA și Rusia pentru încetarea focului în Ucraina

Președintele american a subliniat recent că negocierile cu Rusia trebuie să continue, în ciuda frustrărilor sale legate de intransigența Moscovei. În cadrul unei conversații telefonice de două ore, desfășurate pe 19 mai, Trump și Putin au discutat despre un acord propus de SUA pentru a opri luptele din Ucraina. Președintele american a evaluat discuția ca fiind „foarte bună”, menționând că atât Rusia, cât și Ucraina sunt pregătite să înceapă imediat negocierile pentru un armistițiu și pentru a pune capăt conflictului.

Ucraina a acceptat public un armistițiu de 30 de zile, însă Putin a comunicat că Rusia va colabora cu Ucraina pentru a crea un „memorandum” referitor la o „posibilă pace viitoare”. Această abordare a fost considerată de către Kiev și aliații săi europeni ca fiind o tactică de întârziere, menită să permită trupelor ruse să ocupe mai mult teritoriu ucrainean.

După aceste evenimente, Trump a exprimat o critică rară la adresa lui Putin, catalogându-l drept „absolut nebun” și amenințând cu impunerea de sancțiuni din partea SUA, în contextul celor mai intense atacuri cu drone și rachete ale Moscovei asupra Ucrainei.

Sprijinul Germaniei pentru Ucraina

Într-o altă dezvoltare, noul cancelar german, Friedrich Merz, a transmis lui Zelenski că Berlinul va sprijini Kievul în producerea de rachete cu rază lungă de acțiune, având scopul de a apăra Ucraina împotriva viitoarelor atacuri rusești. Kremlinul a reacționat, afirmând că o decizie de a ridica restricțiile privind raza de acțiune a rachetelor utilizate de Ucraina ar reprezenta o schimbare periculoasă de politică, care ar putea afecta eforturile de a pune capăt războiului.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *