Creșterea cheltuielilor pentru apărare în Europa
În fața unui Donald Trump imprevizibil și a unei Rusii agresive, cetățenii europeni își exprimă dorința de a spori cheltuielile pentru apărare. Un sondaj realizat în 12 state membre ale Uniunii Europene pentru Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) arată că în anumite țări se discută chiar și despre reintroducerea serviciului militar obligatoriu.
Sprijin pentru bugetul militar
Conform sondajului, majoritatea respondenților din Polonia (70%), Danemarca (70%) și Marea Britanie (57%) sunt în favoarea creșterii bugetului pentru apărare. Deși sprijinul este mai scăzut în alte state, există minorități semnificative care susțin o majorare a cheltuielilor în Germania (47%), Spania (46%) și Franța (45%). Italia reprezintă o excepție, cu doar 17% din respondenți favorizând creșterea cheltuielilor, în timp ce 57% s-au opus.
Opinie mixtă privind serviciul militar obligatoriu
Unii europeni s-au declarat în favoarea reintroducerii serviciului militar obligatoriu, cu tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani fiind cei mai reticenți. Franța (62%), Germania (53%) și Polonia (51%) au înregistrat cele mai mari procente de susținere pentru acest serviciu. În contrast, în țări precum Italia (50% împotrivă), Marea Britanie (53%), Spania (56%) și Ungaria (58%), opoziția a depășit sprijinul. Persoanele în vârstă, de exemplu, au arătat un sprijin net semnificativ pentru recrutare, 49% dintre cei peste 70 de ani din Germania susținând serviciul militar, în timp ce 46% dintre tinerii între 18 și 29 de ani s-au declarat împotrivă.
Diviziuni în privința lui Trump
Studiul a evidențiat, de asemenea, o diviziune profundă a opiniei publice europene cu privire la Donald Trump. Posibila sa revenire la președinția Statelor Unite a generat îngrijorări legate de alianțele tradiționale cu Washingtonul. În Marea Britanie și Germania, 74%, respectiv 67% dintre respondenți consideră că sistemul politic american este „defect”.
Analizând aceste date, experții ECFR, Ivan Krastev și Mark Leonard, au observat că „relațiile UE-SUA devin tot mai ideologizate”. În acest context, partidele de extremă dreapta din Europa, care anterior se inspirau din modelul rus al lui Vladimir Putin, își îndreaptă acum atenția către Trump ca exemplu de urmat. În contrast, alegătorii partidelor tradiționale manifestă o atitudine critică față de Trump și sistemul politic american.
Sprijinul extremelor și scepticismul față de SUA
Chiar dacă sprijinul pentru Trump persistă în rândul partidelor de extremă dreapta și al populiștilor naționali, există și minorități semnificative care consideră realegerea sa o veste proastă pentru cetățenii americani. De exemplu, 34% dintre votanții AfD din Germania, 28% dintre susținătorii Adunării Naționale din Franța și 30% dintre alegătorii Reform UK cred că realegerea lui Trump ar fi „foarte rea” sau „mai degrabă rea” pentru americani.
Pregătiri pentru summitul NATO
Aceste rezultate vin înaintea unui summit NATO, care va avea loc în această săptămână, în cadrul căruia aliații vor fi solicitați să majoreze cheltuielile de apărare la cel puțin 5% din PIB anual până în 2032. Spania a respins deja această țintă, considerând-o nerealizabilă.
Europa și Independența în Domeniul Apărării
Recent, s-a evidențiat o tendință de scepticism printre alegătorii din diverse țări europene cu privire la capacitatea Uniunii Europene de a deveni independentă de Statele Unite în ceea ce privește apărarea. Cetățenii din Germania, Spania, Polonia și Italia au exprimat îngrijorări semnificative, considerând că ar fi extrem de dificil sau chiar imposibil ca UE să obțină autonomia necesară în domeniul securității. În contrast, doar în Danemarca, o mică majoritate de 52% crede că acest obiectiv este realizabil.
Susținerea unui Plan Nuclear de Descurajare
În cadrul discuțiilor despre apărare, Danemarca, care a fost direct vizată de comentariile lui Trump referitoare la Groenlanda, a arătat un nivel ridicat de antipatie față de președintele american. Astfel, 86% dintre danezi consideră că sistemul politic din SUA este „defect”, iar 76% percep o eventuală realegere a lui Trump ca fiind un lucru negativ pentru americani.
Mai multe state europene susțin dezvoltarea unei capacități de descurajare nucleară națională, independentă de SUA, cu cel mai mare sprijin în Polonia (60%), Portugalia (62%) și Spania (54%). În Germania, însă, sprijinul pentru această idee este mai scăzut, atingând doar 39%. Cancelarul Friedrich Merz a propus împărtășirea arsenalului nuclear cu Franța și Marea Britanie, menționând totodată că acest lucru nu poate înlocui protecția oferită de SUA pentru o mare parte din Europa.
Sprijin pentru Ucraina
Un aspect pozitiv pentru Ucraina este că majoritatea europenilor se opun unei politici similare cu cea a SUA, în cazul în care Trump ar încerca să forțeze Ucraina să cedeze teritorii ocupate sau să ridice sancțiunile economice împotriva Rusiei. Chiar și în Ungaria, unde guvernul a fost reticent în privința sancțiunilor UE, 40% dintre cetățeni se opun unei posibile decizii americane de a ridica sancțiunile, în timp ce 38% sunt în favoarea acesteia. În celelalte țări, majoritățile s-au declarat categoric împotriva adoptării unei politici pro-Rusia în privința Ucrainei, inspirată de Washington.
Autorii raportului oferă două interpretări ale sprijinului european pentru Ucraina: prima sugerează că europenii doresc o politică autonomă de sprijin pentru Ucraina, fără a urma orbește linia lui Trump. A doua interpretare sugerează că europenii preferă ca ucrainenii să continue lupta în locul lor.
Ivan Krastev, președintele Centrului pentru Strategii Liberale, a subliniat că „efectul real al revenirii lui Trump este că Statele Unite oferă acum un model credibil pentru extrema dreaptă europeană. A fi pro-american în prezent înseamnă, în mare parte, a fi sceptic față de UE; a fi pro-european înseamnă a fi critic față de America lui Trump.”
Sondajul a fost realizat luna trecută pe un eșantion de 16.440 de adulți, la comanda unui centru de cercetare.
