Dilema ecologică a Statelor Unite în Groenlanda
Revindecarea imensei insule arctice Groenlanda ar putea aduce Statele Unite în fața unei provocări de mediu, o situație creată chiar de americani, conform unui articol recent. Ascuns adânc sub gheața Groenlandei se află un secret radioactiv care ar putea deveni o problemă semnificativă pentru actuala administrație, în cazul în care președintele ales ar decide să preia controlul asupra acestei vaste regiuni.
Camp Century: O bază militară abandonată
Numele acestei baze este Camp Century, construită în 1959 în timpul Războiului Rece, în scopul dezvoltării unor instalații de lansare nucleară capabile să reziste unui atac din partea Uniunii Sovietice. Proiectul implica săparea unei rețele de tuneluri prin calota de gheață a Groenlandei și era alimentat de un reactor nuclear de mici dimensiuni. Totuși, din cauza mișcării constante a gheții, acest proiect a fost declarat nerealizabil și a fost abandonat în 1967.
Deși reactorul a fost demontat și camera de reacție nucleară a fost transportată înapoi în Statele Unite, americanii au lăsat în urmă mii de tone de deșeuri și resturi, inclusiv reziduuri radioactive, care au fost destinate să fie îngropate sub gheață pentru totdeauna.
Impactul schimbărilor climatice asupra rămășițelor
Cu toate acestea, datorită schimbărilor climatice, „pentru totdeauna” ar putea să nu fie atât de lung pe cât s-a anticipat. Pe măsură ce temperatura globală crește, Camp Century, situată la aproximativ 1.500 de kilometri nord de Nuuk, capitala Groenlandei, a generat un interes reînnoit și îngrijorări legate de cât timp va rămâne îngropată.
Un studiu realizat în 2016 a sugerat că rămășițele abandonate ar putea deveni vizibile prin topirea gheții și zăpezii până la sfârșitul secolului XXI. Cercetătorii au evidențiat că Camp Century are acum o semnificație politică neașteptată în contextul schimbărilor climatice provocate de activitățile umane. Deși concluziile lor au fost revizuite în 2021, estimând că baza nu va ieși la suprafață din ghețuri până cel puțin în anul 2100, problema rămâne actuală.
Responsabilitatea pentru curățarea deșeurilor
Aceste dezvăluiri au generat o furtună politică în Groenlanda, un teritoriu danez care se autoguvernează din 1979. Ministrul de Externe al Groenlandei, Vittus Qujaukitsoq, a solicitat Danemarcei să își asume responsabilitatea pentru curățarea resturilor lăsate de instalațiile militare americane abandonate, dintre care există între 20 și 30 de situri, majoritatea dezafectate.
Locuitorii Groenlandei sunt îngrijorați că Camp Century ar putea contamina mediul pe măsură ce gheața se topește. Pipaluk Lynge, parlamentar din cel mai mare partid din Groenlanda, a declarat că nu este vorba doar despre Camp Century, ci și despre alte baze abandonate. „Există multe locuri unde au fost lăsate tone de deșeuri. Statele Unite au lăsat deșeuri militare în întreaga Antartică,” a afirmat ea.
Acorduri de curățare nefinalizate
În 2017, Nuuk și Copenhaga au semnat un acord pentru curățarea deșeurilor, alocând aproximativ 30 de milioane de dolari. Totuși, Camp Century nu a fost inclusă în acest acord, ceea ce a stârnit și mai multe îngrijorări în întreaga regiune.
Deșeurile radioactive de la Camp Century: o problemă nerezolvată
Conform afirmațiilor lui William Colgan, profesor de glaciologie și climă la Institutul de Cercetare Geologică din Danemarca, nu a existat până în prezent nicio tentativă de a curăța deșeurile radioactive și toxice de la Camp Century. Colgan a condus un studiu în 2016 referitor la gheața din jurul acestui sit. El a efectuat o singură forare în zonă pentru a verifica radioactivitatea, la solicitarea ministerului danez al sănătății. „Nu știm de fapt natura completă a ceea ce se află acolo jos”, a declarat Colgan. El a subliniat că există un efort conștient de a evita forarea în zona cu deșeuri.
Istoria Camp Century
Camp Century a fost descris ca un oraș subteran, având inclusiv o capelă, o frizerie și dormitoare care adăposteau odată sute de persoane. Construirea sa a implicat transportul echipamentelor și proviziilor peste gheață, utilizând sănii și tractoare-remorci din apropierea bazei militare americane Pituffik Space Base, care rămâne activă și în prezent. Într-un reportaj din 1961, Walter Cronkite a vizitat această bază militară, prezentând imagini cu tunelurile de gheață și cu inginerii armatei americane relaxându-se în cazărmile lor subterane, alimentate nuclear. Aceste structuri sunt acum îngropate sub straturi groase de gheață.
Riscurile de contaminare
Există mai multe modalități prin care Camp Century ar putea afecta mediul. Una dintre aceste modalități ar fi topirea gheții și zăpezii, care ar putea transporta deșeuri toxice, inclusiv cele 200.000 de litri de motorină aflate sub gheață, în ocean. O altă posibilitate este ca gheața ce conține baza să se rupă și să formeze un aisberg. Totuși, niciuna dintre aceste situații nu este probabilă în acest secol; ruperea gheții ar dura, probabil, mii de ani. Totuși, cronologia acestor evenimente se poate modifica în funcție de gradul de încălzire globală în decadele următoare.
Proiecții climatice
Un raport al Națiunilor Unite publicat în luna octombrie a anului trecut estimează că planeta se va încălzi cu 2,6 până la 3,1 grade Celsius în acest secol, fără posibilitatea de a limita creșterea temperaturii la ținta de 1,5 grade Celsius stabilită la Paris în 2015. Colgan a comentat: „2 sau 3 grade Celsius reprezintă diferența dintre Camp Century care rămâne sub gheață sau se topește și rămâne descoperit.”
Importanța științifică a Camp Century
Camp Century a însemnat o bază esențială pentru cercetarea schimbărilor climatice de către oameni de știință. În anii ’60, cercetătorii au extras o carotă de gheață din această locație, care este studiată și astăzi pentru a înțelege modelele climatice din trecutul îndepărtat. Baza rămâne un „supersit” științific, conform lui Colgan, care o vizitează anual, împreună cu mulți alți cercetători.
Controlul american asupra Groenlandei și moștenirea Camp Century
În contextul discuțiilor despre Groenlanda, se subliniază necesitatea stringentă a controlului american asupra acestei regiuni. Această situație a fost descrisă ca o „necesitate absolută”, cu insinuări că utilizarea forței militare ar putea fi luată în considerare. Aceasta ar putea aduce în discuție și impactul activităților poluante desfășurate în perioada Războiului Rece, în special la Camp Century.
Camp Century și schimbările climatice
Camp Century este considerat un exemplu emblematic al schimbărilor climatice. Potrivit specialiștilor, astăzi, oamenii sunt provocați să analizeze și să înțeleagă efectele deciziilor luate în urmă cu decenii. Această locație oferă o oportunitate de a reflecta asupra impactului pe termen lung al acțiunilor din trecut, a explicat expertul Colgan.
Responsabilitatea actuală și viitorul climatic
În prezent, Statele Unite reprezintă al doilea cel mai mare poluator la nivel mondial, contribuind la încălzirea planetei. Astfel, Camp Century, împreună cu „soarta sa schimbătoare”, devine mai mult decât o simplă notă de trivia din timpul Războiului Rece; este o poveste despre acțiunea climatică și responsabilitatea pe care o avem în prezent. Colgan a subliniat că deciziile luate în următorii zece sau douăzeci de ani vor determina traiectoriile care vor avea implicații pe termen lung, chiar și secole.
