Războiul din Ucraina și Sancțiunile Internaționale
Suntem în cel de-al patrulea an de la începutul conflictului armat generat de Federația Rusă în Ucraina și la mai bine de zece ani de când Rusia se confruntă cu sancțiuni internaționale. Măsurile impuse împotriva economiei ruse au fost întărite treptat și există în continuare oportunități pentru o presiune suplimentară. Cu toate acestea, există o greșeală semnificativă, așa cum explică Tom Keatinge de la Royal United Services Institute: „liderii internaționali au lăsat să se înțeleagă că sancțiunile ar putea oferi o soluție rapidă și că acestea vor stopa economia rusă peste noapte, ca un întrerupător de lumină.” Efectele acestor măsuri sunt deja resimțite, iar economia Rusiei dă semne de slăbiciune.
Sancțiunile și Efectele Lor
În cadrul emisiunii „Pașaport diplomatic”, Cristina Cileacu l-a avut ca invitat pe Tom Keatinge, director al Centrului pentru Finanțe și Securitate RUSI. Discuția s-a concentrat pe sancțiunile internaționale și impactul acestora asupra Federației Ruse. De la declanșarea conflictului din Ucraina, majoritatea țărilor au impus sancțiuni împotriva Rusiei. Dar, cum funcționează aceste măsuri și care sunt efectele lor?
Tom Keatinge a subliniat un aspect esențial: nu toate statele au aplicat sancțiuni. Istoric vorbind, sancțiunile sunt de obicei adoptate prin intermediul Națiunilor Unite, devenind astfel o chestiune de drept internațional. Scopul sancțiunilor este de a exercita presiune economică pentru a schimba comportamentul unui stat beligerant sau al unei organizații teroriste. În cazul Rusiei, fiind membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, Rusia nu va accepta sancțiuni impuse de acest organism. Drept urmare, o coaliție formată din Statele Unite, Uniunea Europeană și Marea Britanie a trebuit să se unească pentru a concepe sancțiuni menite să determine Rusia să-și retragă trupele din Ucraina, vizând în special restricționarea finanțării și resurselor armatei ruse.
Impactul Sancțiunilor asupra Economiei Ruse
Cristina Cileacu a întrebat dacă aceste sancțiuni au avut efecte vizibile, având în vedere că Rusia parțial continuă să aibă resurse financiare pentru a susține războiul. Tom Keatinge a răspuns că eficiența sancțiunilor este o temă de dezbatere academică. El a menționat că o greșeală comisă de aliații Ucrainei la începutul invaziei a fost promisiunea exagerată a rezultatelor pe care sancțiunile le-ar putea aduce. Acestea nu aveau cum să oprească imediat acțiunile militare ale Rusiei, ci urmau să afecteze treptat economia acesteia.
Keatinge a explicat că procesul de sufocare a economiei ruse este în curs de desfășurare și poate fi observat în indicatori precum rata inflației, nivelul dobânzilor și costurile suplimentare pentru achiziționarea de bunuri din străinătate. Deși sancțiunile își fac simțite efectele, rachetele continuă să fie lansate, iar dronele încă provoacă distrugeri în orașele ucrainene. Aceasta este realitatea cu care ne confruntăm în continuare.
Presiunea asupra economiei ruse
Economia rusă se află într-un moment critic, iar menținerea presiunii este esențială. Este evident că această economie scârțâie, iar obiectivul este să-l determinăm pe Vladimir Putin să facă o alegere crucială: își va susține poporul ca președinte al Federației Ruse sau va continua războiul devastator din Ucraina? Această decizie se apropie rapid.
Soarta activelor rusești din Europa
Există un optimistism moderat în legătură cu utilizarea activelor rusești înghețate, un subiect intens dezbătut în cadrul Uniunii Europene. Deocamdată, Ucraina beneficiază de dobânzile generate de aceste active, însă conform dreptului internațional, utilizarea banilor rusești înghețați în băncile europene ar fi ilegală. Care ar fi cea mai bună abordare în această situație?
Tom Keatinge subliniază importanța discuției privind activele băncii centrale ruse, afirmând că ne aflăm într-un moment crucial. La fiecare șase luni, sancțiunile impuse de UE trebuie reînnoite printr-o decizie unanimă, iar unele state, precum Ungaria și Slovacia, reprezintă obstacole în această dezbatere. Următoarea decizie privind înghețarea activelor băncii centrale ruse va avea loc în iulie, implicând aproximativ 200 de miliarde de euro în Europa și alte 100 de miliarde în restul lumii. Acești bani rămân în continuare proprietatea Rusiei, iar Keatinge sugerează că Ucraina ar trebui să beneficieze în mod semnificativ de pe urma acestor fonduri. În lunile următoare, el își exprimă dorința ca UE să adopte o abordare mai radicală în gestionarea acestor active.
În ciuda temerilor legate de implicațiile legale, Keatinge consideră că argumentele împotriva confiscării activelor sunt neîntemeiate. Rusia a invadat ilegal Ucraina, iar acest act trebuie să fie sancționat, ceea ce implică și pierderea dreptului asupra acestor bunuri.
Tipurile de sancțiuni impuse Rusiei
Sancțiunile impuse Rusiei sunt variate și se împart în mai multe categorii. În primul rând, există sancțiunile destinate statului rus, apoi cele care vizează indivizi și, în final, companiile private. Aceste diferențieri sunt relevante pentru modul în care funcționează sancțiunile.
Tom Keatinge explică faptul că există trei tipuri principale de sancțiuni. Primul tip se referă la restricțiile impuse băncilor rusești și sistemului financiar, cu scopul de a limita accesul acestora la finanțare, în special în Occident, inclusiv în Europa și SUA. Al doilea tip de sancțiuni se axează pe interzicerea importurilor de tehnologii critice necesare pentru susținerea armatei ruse, tehnologii care provin în principal din Uniunea Europeană și SUA, dar și din țări precum China, care nu fac parte din coaliția de sancțiuni. În cele din urmă, al treilea grup de sancțiuni se concentrează pe restricțiile impuse exporturilor, vizând diverse sectoare economice.
Impactul sancțiunilor asupra economiei rusești
Rusia se află într-o situație delicată, având nevoie urgentă de fonduri prin vânzarea resurselor sale energetice la nivel global. Acesta este un aspect central al preocupărilor comunității internaționale. În acest context, companiile implicate în comerțul cu petrol și tehnologie sunt vizate de sancțiuni. Este important să subliniem că, pe lângă aceste entități, și liderii din industria de apărare, oligarhii și cei din cercul apropiat Kremlinului sunt afectați. Sprijinul acordat Kremlinului este inacceptabil, iar acest lucru se reflectă în restricțiile de acces la vize Schengen, utilizarea proprietăților din Londra sau accesul la fondurile din conturile bancare din Franța.
Scopul acestor măsuri este de a construi o presiune constantă asupra Rusiei, vizând persoanele din jurul Kremlinului și modul în care Rusia își finanțează și își procură resursele pentru armată. În cele din urmă, obiectivul este de a influența deciziile președintelui Putin.
Flota petrolieră rusă din umbră
Cristina Cileacu: Este important să recunoaștem că Rusia are capacitatea de a evita sancțiunile prin diverse metode. De exemplu, a înlocuit conductele care transportau petrol și gaze spre Europa de Vest cu nave petroliere, creând astfel o flotă din umbră care operează la nivel global. Această adaptare ridică întrebări cu privire la eficiența sancțiunilor impuse.
Tom Keatinge: Într-adevăr, optimismul meu se bazează pe angajamentul aliaților Ucrainei de a menține presiunea asupra Rusiei. Este esențial să nu cedăm și să continuăm să exercităm presiune, în ciuda adaptărilor Rusiei. Evitarea sancțiunilor și găsirea de noi piețe sunt vitale pentru supraviețuirea regimului Putin. Dacă Rusia nu reușește să facă acest lucru, va suferi consecințe grave. Din păcate, în Occident, procesul decizional este adesea lent, din cauza temerilor legate de impactul asupra economiilor proprii. Deși Rusia percepe sancțiunile ca pe o amenințare existențială, noi nu împărtășim aceeași mentalitate. Aceasta este o provocare, deoarece Rusia dezvoltă scheme ingenioase pentru a ocoli sancțiunile, iar noi trebuie să rămânem perseverenti.
Provocări diplomatice pentru Uniunea Europeană
Cristina Cileacu: Există întrebări legate de modul în care vom gestiona relațiile cu țările care profită de pe urma acestor sancțiuni. Aceasta este o situație complicată, având în vedere că sancțiunile nu sunt acceptate de toate națiunile.
Diplomația în Contextul Războiului din Ucraina
Într-o lume multipolară, diplomații se confruntă cu provocări complexe în încercarea de a dialoga cu țări din Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Asia de Sud-Est. Tom Keatinge subliniază importanța unei abordări mai nuanțate, avertizând împotriva mentalității coloniale care impune decizii luate la Bruxelles, Londra sau Washington. În acest context, multe națiuni pot refuza să participe la o astfel de conversație, alegând în schimb să-și construiască relații cu puteri emergente precum India și China.
Conversația Despre Războiul din Ucraina
Keatinge insistă asupra necesității de a explica natura războiului din Ucraina acestor țări, caracterizând invazia ca fiind ilegală. Este esențial ca aceste națiuni să înțeleagă nu doar ce se așteaptă de la ele, ci și impactul pe care îl pot avea în oprirea conflictului. Deși poate părea idealist să ne dorim ca ele să nu mai cumpere petrol din Rusia, un obiectiv mai realist ar fi să nu mai exporte componente tehnologice esențiale pentru mașinăria de război a Rusiei.
Pragmatismul în Afacerile Externe
În cadrul discuțiilor despre afacerile externe, Cristina Cileacu subliniază importanța pragmatismului. Țările precum China și India, cu o mentalitate diferită, ar putea reacționa mai favorabil la abordări practice decât la presiuni directe. Keatinge confirmă că aceste națiuni sunt conștiente că comerțul contribuie la susținerea războiului ilegal din Ucraina și ar trebui să fie lăsate să ia decizii corecte în modul lor.
Instrumentele de Sancționare ale Uniunii Europene
Uniunea Europeană dispune de un set variat de instrumente de sancționare care pot fi aplicate companiilor și băncilor din China, India și Orientul Mijlociu, care facilitează achizițiile pentru armata rusă. Keatinge sugerează că, în contextul actual, ar putea fi oportun să se utilizeze aceste instrumente pentru a exercita presiune asupra Rusiei, în speranța că Vladimir Putin va fi deschis la negocieri, ceea ce ar putea conduce la o încetare a focului și, în cele din urmă, la un acord de pace.
Pace și negocieri la orizont?
După trei ani de conflict, se impune un acord de încetare a focului și restabilirea păcii. Totuși, acest proces este extrem de delicat din punct de vedere diplomatic. O greșeală majoră a liderilor internaționali în februarie 2022 a fost convingerea că sancțiunile ar putea oferi o soluție rapidă, capabilă să oprească economia rusă peste noapte, similar cu un întrerupător de lumină. Această presupunere s-a dovedit a fi eronată, iar consecințele acestei greșeli continuă să se resimtă.
Sancțiunile și efectele lor
Cristina Cileacu: Ați menționat negocierile pentru încetarea focului. Donald Trump își propune să-l aducă pe Vladimir Putin la masa discuțiilor și a sugerat posibilitatea impunerii unor sancțiuni și mai severe asupra Federației Ruse. Ce tip de sancțiuni ar putea fi acestea pentru a oferi o imagine clară publicului?
Tom Keatinge: Aici intervine subiectul flotei din umbră. Când petrolierele navighează pe mările lumii, ele trebuie să fie înregistrate sub diferite steaguri, precum cele ale Panamei sau Greciei, și este crucial ca acestea să fie asigurate, având în vedere riscurile de accidente. Din cauza sancțiunilor, companiile de asigurări din Occident au redus sau suspendat serviciile pentru industria maritimă rusă. Acum, există petroliere care navighează fără asigurare, devenind astfel o potențială sursă de probleme. Aceste nave sunt vechi și au depășit termenul de utilizare, iar Rusia se confruntă cu dificultăți în menținerea exporturilor de petrol, care reprezintă o slăbiciune majoră pentru țară. Aceasta este ceea ce ar trebui să monitorizăm cu atenție.
În ultimele zile ale administrației Biden, au fost impuse sancțiuni severe flotei rusești din umbră. Mă aștept să vedem o continuare a acestei politici din partea lui Donald Trump, deși până acum nu s-au înregistrat progrese. Totuși, aceasta rămâne o opțiune pe care Statele Unite o pot utiliza împotriva Rusiei, iar închiderea capacității acesteia de a exporta petrol prin flota din umbră ar putea genera o presiune considerabilă asupra lui Vladimir Putin.
Impactul scutirilor de sancțiuni
Cristina Cileacu: Într-adevăr, Donald Trump a acționat, oferind o scutire de la sancțiunile impuse de administrația Biden, care a expirat recent. Aceasta a permis Rusiei să utilizeze o parte din sistemul financiar american pentru a-și gestiona tranzacțiile petroliere în dolari. Acum, având în vedere că termenul acestei scutiri a expirat, Rusia nu va mai putea efectua tranzacții de petrol în dolari. Vor avea aceste măsuri un efect semnificativ? Ce repercusiuni ne putem aștepta?
Tom Keatinge: Cazul la care te referi este, într-adevăr, o scutire care nu a fost reînnoită. Există multe persoane în domeniul meu și în ministerele de externe din Europa care monitorizează cu atenție semnalele venite din această direcție.
Reacții internaționale la agresiunea Rusiei
Recent, analiștii au observat o posibilă schimbare în abordarea Statelor Unite față de Federația Rusă, în special în ceea ce privește sancțiunile. Există speculații că Donald Trump ar putea să adopte o poziție mai fermă în relația cu Vladimir Putin, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra flotei rusești din umbră. Aceasta a fost evidențiată cu ocazia celei de-a treia aniversări a invaziei ruse pe scară largă, când Uniunea Europeană și Marea Britanie au impus noi sancțiuni flotei rusești, în timp ce Statele Unite s-au concentrat pe sancționarea flotei din umbră iraniene.
Experții afirmă că, dacă SUA decid să aplice sancțiuni asupra flotei rusești, acest lucru ar putea produce efecte considerabile, deși există temeri că o astfel de măsură ar putea duce la creșterea prețului petrolului, un aspect sensibil în politica americană. Totuși, se consideră că Trump, cunoscut pentru impetuozitatea sa, ar putea fi motivat să acționeze decisiv dacă își pierde răbdarea cu Putin.
Colaborarea dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană
În ceea ce privește Marea Britanie, aceasta adoptă o abordare mai dură față de Rusia comparativ cu Uniunea Europeană. Tom Keatinge, un expert britanic, a subliniat că, în ciuda Brexit-ului, colaborarea pe tema sancțiunilor rămâne un domeniu în care Marea Britanie și UE acționează împreună. Sub conducerea noului guvern laburist, condus de Sir Keir Starmer, s-au intensificat discuțiile și colaborările cu oficialii europeni în acest sens.
Conferințele organizate la Bruxelles demonstrează angajamentul ambelor părți de a colabora eficient în impunerea de sancțiuni. Marea Britanie, având legături economice și energetice mai slabe cu Rusia, poate adopta o poziție mai fermă, ceea ce nu este la fel de ușor pentru țările europene care depind de resursele energetice rusești.
Implicarea României în sancțiunile împotriva Rusiei
În contextul acestei colaborări internaționale, România joacă un rol important. Keatinge a menționat că, în timpul recentelor sale vizite la București, a observat un interes crescut din partea României în ceea ce privește sancțiunile impuse Federației Ruse. Aceasta sugerează că România își reafirmă angajamentul față de solidaritatea europeană în fața agresiunii rusești și își coordonează acțiunile cu partenerii din Uniunea Europeană.
Aceste evoluții arată că, în ciuda diverselor provocări și a complexității relațiilor internaționale, colaborarea între statele europene și Statele Unite poate fi esențială în contracararea amenințărilor reprezentate de Rusia.
Proiectul de analiză a sancțiunilor în Uniunea Europeană
În ultimii trei ani, s-a desfășurat un proiect dedicat vizitării diferitelor state membre ale Uniunii Europene, având ca scop înțelegerea modului în care aceste țări implementează sancțiunile. Este esențial de menționat că deciziile privind sancțiunile sunt stabilite la Bruxelles, iar ulterior sunt transmise statelor membre pentru a fi aplicate. Astfel, băncile și companiile din România trebuie să se conformeze deciziilor luate la nivel european și să le implementeze pe teritoriul național.
Percepția asupra sancțiunilor în diferite state membre
Un aspect interesant observat în timpul acestor vizite este pasiunea manifestată de statele respective în ceea ce privește sancțiunile. De exemplu, în Letonia, Lituania, Republica Cehă sau Polonia, există un entuziasm evident pentru sancțiuni, iar cetățenii acestor țări își doresc măsuri mai dure. În contrast, în România, discuțiile despre sancțiuni sunt destul de rare. Deși nu există nicio îndoială privind angajamentul României de a sprijini Ucraina, având în vedere vecinătatea geografică, a surprins lipsa de interes față de acest subiect, comparativ cu alte state din regiune care se află mai aproape de zona de conflict.
Rolul României în contextul sancțiunilor
Pe de altă parte, România joacă un rol important ca avocat al Moldovei în cadrul Uniunii Europene, având în vedere că există sancțiuni aplicate și în legătură cu această țară. Din perspectiva unui observator obiectiv, se poate argumenta că România își utilizează influența de la Bruxelles pentru a solicita sancțiuni în contextul activităților destabilizatoare ale Rusiei în Moldova. Totuși, România pare să fie mai reținută în a-și exprima opinia vocală cu privire la sancțiunile impuse Rusiei.
Concluzie
Discuțiile despre sancțiuni sunt esențiale, iar speranța este ca acest interviu să contribuie la o abordare mai activă și conștientă din partea publicului român. Mulțumim pentru oportunitatea de a explora aceste subiecte importante.
