Alegerea noului papă la Vatican
Azi începe un moment semnificativ în istoria recentă a Bisericii Catolice, respectiv alegerea noului papă. Un număr de 133 de cardinali din întreaga lume se reunesc în cel mai numeros conclav din istorie, unde vor fi închiși în Capela Sixtină. Aici se va desfășura o slujbă specială ce marchează debutul votului. Cardinalii vor rămâne izolați până când din coșul de fum al Capelei va ieși fumul alb, simbolizând astfel alegerea unui nou lider spiritual. Urmașul papei Francisc ar putea fi anunțat în zilele următoare, în fața unei mulțimi de sute de mii de credincioși adunați în Piața Sfântul Petru.
Programul zilei
ACTUALIZARE 10.50: La ora 11.00 (ora României), în Bazilica Sfântul Petru va avea loc Liturghia Pro Eligendo Pontifice, prezidată de Decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re. Apoi, la ora 17.30 (ora României), cei 133 de cardinali electori vor pătrunde în Capela Sixtină, unde vor depune jurământul și se va rosti „Extra Omnes”, urmând apoi votul. Primul fum ar trebui să apară în jurul orei 19. Cvorumul pentru alegerea celui de-al 267-lea papă este de 89 de voturi.
Un conclav istoric
În aceste zile, Vaticanul se așteaptă la sosirea a sute de mii de credincioși și turiști, fiecare dorind să fie martor la acest moment istoric. Moștenirea lăsată de papa Francisc, decedat luna trecută la vârsta de 88 de ani, este un colegiu cardinalicesc extrem de divers, dar și profund divizat. Unii cardinali susțin Biserica progresistă promovată de Francisc, în timp ce alții doresc să revină la o direcție conservatoare.
Cei 133 de cardinali cu drept de vot s-au întâlnit zilnic începând cu 28 aprilie pentru ședințe preconclav, având ca scop să se cunoască mai bine și să discute despre viziunile lor pentru viitorul Bisericii. Totuși, complexitatea misiunii a fost bine descrisă de Ignatius Suharyo Hardjoatmodjo, arhiepiscopul din Jakarta, care a subliniat confuzia existentă în rândul cardinalilor. „Am auzit multe voci, nu este ușor să tragi o concluzie,” a declarat el jurnaliștilor după ce a ascultat intervențiile a 50 de cardinali.
Izolarea cardinalilor
Cardinalii s-au întâlnit pentru ultima oară marți dimineață, înainte de a se muta în Casa Santa Maria, reședința oficială pe durata conclavului. Aici, aceștia sunt obligați să predea telefoanele mobile și să rămână complet izolați de lumea exterioară până la alegerea unui nou papă. Singurele ieșiri permise sunt cele cu autobuzul între reședință și Capela Sixtină. Cardinalii, precum și personalul care îi asistă, depun un jurământ de confidențialitate, inclusiv bucătarii, curățitorii, șoferii și cadrele medicale.
Vor avea loc două tururi de vot pe zi, unul dimineața și unul după-amiaza. La finalul fiecărei sesiuni, din hornul de fum al Capelei Sixtine se va degaja fum: dacă fumul este negru, înseamnă că votul nu a dus la niciun rezultat, iar dacă este alb, un nou papă a fost ales. Dacă procesul de alegere se prelungește, după trei zile de vot continuu, cardinalii vor lua o zi de pauză.
Speculații privind succesorul Papei Francisc
Discuțiile despre cine va fi succesorul Papei Francisc au început cu mult înainte de trecerea sa în neființă, iar pe măsură ce timpul trece, lista potențialilor candidați crește semnificativ, ajungând la peste 20 de nume. Unul dintre cardinalii care câștigă teren în acest context este Robert Prevost, un lider moderat din Statele Unite, apreciat pentru „judecata sa judicioasă și abilitatea remarcabilă de a asculta”, conform publicației Crux.
Candidați la papalitate
Prevost a reușit să limiteze șansele altui favorit moderat, Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului, cunoscut ca un diplomat talentat, dar considerat de unii prea „plictisitor” pentru a conduce cei 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume. Un alt nume proeminent este Luis Antonio Tagle, un reformator din Filipine, denumit „Francisc al Asiei”. Totuși, ca și Parolin, a fost criticat pentru modul în care a abordat cazurile de abuz sexual comise de cler.
În tabăra progresistă se numără și cardinalii italieni Matteo Zuppi și Pierbattista Pizzaballa, acesta din urmă fiind un fervent promotor al păcii și având o lungă experiență în Ierusalim. De asemenea, se află în cursă Jean-Claude Hollerich din Luxemburg, Timothy Radcliffe din Marea Britanie și Michael Czerny din Canada.
Cardinalii tradiționaliști și conservatori
În ceea ce privește tabăra tradiționalistă, se remarcă Péter Erdő din Ungaria și Robert Sarah din Guineea, cunoscut pentru criticile sale aduse pontificatului lui Francisc. Printre cei care militează pentru un succesor conservator se numără Raymond Burke, un episcop american apropiat de Donald Trump, și Gerhard Müller, un german care a avertizat asupra riscurilor de schismă în Biserică dacă nu se alege un papă ortodox.
Traditia alegerilor papale
Totuși, vechea zicală referitoare la alegerile papale rămâne valabilă: „Cine intră în conclav ca papă, iese cardinal.” Foarte puțini dintre favoriții inițiali reușesc să fie aleși, un exemplu notabil fiind Jorge Mario Bergoglio, care nu era considerat un candidat serios în 2013, dar care a ajuns să devină Papa Francisc.
Ce își doresc cardinalii de la noul papă
Cardinalii par să fie de acord că noul papă ar trebui să fie „o punte și un ghid pentru o umanitate dezorientată, marcată de criza ordinii mondiale.” Aceștia își reafirmă angajamentul de a „susține noul papă”, a declarat un oficial al Vaticanului într-o conferință de presă recentă.
„Este un proces imprevizibil, deoarece mulți dintre cardinalii electori sunt noi și nu se cunosc bine între ei. Francisc nu a organizat întâlniri regulate între cardinali, iar aceștia nu au fost chemați să participe sau să ofere sfaturi. Singurul punct de întâlnire, indiferent de orientarea politică, este că toți doresc o implicare mai mare în guvernarea viitorului papă,” a explicat Andrea Vreede, corespondentul Vaticanului pentru o rețea de radio și televiziune din Olanda.
Aceste figuri de credință intră în conclav având convingerea că Dumnezeu a ales deja următorul papă. Acum, sarcina lor este să descopere cine este această alegere.
Un alt aspect asupra căruia există un consens este că conclavul ar trebui să fie scurt, cel mai probabil, să nu dureze mai mult de trei-patru zile.
Provocările viitorului papal
Severina Bartonitschek, corespondentă a Vaticanului pentru KNA, agenția catolică de presă din Germania, a subliniat importanța misiunii viitorului papă. Aceasta a afirmat că principalul obiectiv al noului pontif va fi să aducă unitate în cadrul Bisericii. Deși unificarea este întotdeauna o responsabilitate a unui papă, contextul actual face ca această sarcină să fie și mai crucială.
Bartonitschek a adăugat că, pe lângă continuarea evanghelizării, este esențial ca viitorul papă să abordeze cu fermitate problema abuzurilor care afectează Biserica. „Avem nevoie de un lider spiritual care să nu se teamă să se confrunte cu această problemă gravă”, a afirmat ea, subliniind necesitatea unei acțiuni decisive în acest sens.
