Tehnologie în luptă: Cum Ucraina folosește plase ingenioase pentru a captura dronele rusești
Sunt plase de pescuit, dar nu prind pește. Prind drone rusești. Plasele sunt întinse peste drumurile care duc către punctele fierbinți de pe frontul de est al Ucrainei, deasupra punctelor de control militare și a pozițiilor de artilerie. Acestea sunt cusute în orașe îndepărtate de front sau expediate din porturile nordice, donate de pescarii care nu mai au nevoie de ele. Scopul lor este să contracareze dronele rusești care acum roiesc pe cerul de deasupra liniilor frontului și se năpustesc asupra oricărei mișcări, fie că este vorba de un vehicul blindat care se grăbește să reaprovizioneze trupele sau de un soldat ascuns la linia copacilor.
Plasele pot încurca elicele dronelor și pot imobiliza armele. Această contramăsură simplă, dar eficientă, este necesară deoarece dronele sunt adesea prea rapide pentru a fi doborâte și pot zbura adânc în spatele frontului pentru a ataca rute logistice. Rusia a folosit din ce în ce mai mult drone conectate prin cabluri de fibră optică, ceea ce le face imune la bruiaj, o metodă standard utilizată pentru a contracara dronele pe câmpul de luptă. Plasele au devenit una dintre puținele modalități rămase de a prinde dronele înainte ca acestea să lovească.
„Inginerii militari au observat că până și o plasă de pescuit obișnuită poate opri sau deteriora o dronă inamică”, a declarat locotenent-colonelul Maksim Kravciuk, șeful departamentului de comunicații al geniștilor armatei ucrainene. El a adăugat că plasele sunt acum instalate „de-a lungul întregii linii a frontului, de la est la sud”. Moscova a fost prima țară care a folosit plase în acest fel în acest război, deși la scară limitată, la mijlocul anului 2023, pentru a contracara quadcopterele de atac mici desfășurate de Ucraina.
Anul trecut, agenția de știri rusă Tass a raportat că forțele Moscovei au început să instaleze plase de pescuit pe drumurile din unele părți din nord-estul ocupat al Ucrainei. Imaginile verificate arată plase întinse în afara orașului Bahmut, un oraș cucerit de forțele ruse în 2023, după o bătălie sângeroasă. În timp ce Moscova a avansat în cursa dezvoltării dronelor, armata ucraineană a adoptat o tactică similară.
Coridoare de plasă pentru pasaje sigure
Kievul are planuri de a acoperi drumurile cheie de-a lungul întregii linii a frontului cu plase, creând ceea ce soldații numesc „coridoare de plasă” care oferă vehiculelor un pasaj mai sigur. Proiectul remodelează peisajul frontului Ucrainei. Drumurile mărginite de tranșee și sârmă ghimpată sunt acum acoperite cu plasă suspendată de cabluri întinse între stâlpi, dând senzația că intri într-un tunel translucid. Vehiculele militare au fost, de asemenea, dotate cu plase, iar unele au cuști din plasă de sârmă care fac ca dronele să explodeze la câțiva metri de vehicul, minimizând impactul.
Utilizarea plaselor reflectă o trăsătură definitorie a acestui război, în care mijloace defensive învechite, dar eficiente, contracarează adesea armele de ultimă generație. Unele unități ucrainene se bazează încă pe mitraliere din epoca celui de-Al Doilea Război Mondial. Recent, un oficial al Consiliului Local din Herson, un oraș din prima linie lovit de dronele rusești, a îndemnat locuitorii să poarte foarfece pentru a tăia cablurile de fibră optică care ar putea fi conectate la drone.
În ultimele luni, autoritățile locale ucrainene au început să construiască coridoare de plase în Sumî, o regiune din nord-est pe care forțele rusești au invadat-o parțial, și în regiunea Donețk din est, principalul teatru de război. Rămâne neclar câți kilometri de plase au fost instalate până acum.
Organizații care donează plase de pescuit Ucrainei
Pe măsură ce Moscova a zburat cu drone mai adânc în Ucraina, a lovit principalul drum de acces către orașul estic Kostiantinivka. Pentru a proteja această sursă vitală, forțele ucrainene au început să instaleze un coridor mare de plase pe o porțiune a drumului respectiv. Militarii săpau găuri pentru stâlpi de-a lungul drumului și desfășurau suluri mari de plasă subțire, ridicându-le pe stâlpi.
Kievul apelează acum la organizații caritabile pentru a obține mai multe plase, având potențial sute de kilometri de drumuri de parcurs. Ludvig Ramestam, fondatorul grupului non-profit suedez OperationChange, a declarat că organizația a furnizat 250 de tone metrice de plase până acum în acest an, aprovizionându-se de la parteneri din țările nordice cu industrii piscicole mari, precum Danemarca. „Oferim acestor plase o a doua viață”, a spus Ramestam, glumind că organizația sa va „goli porturile”.
