Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, despre rezervele bugetare pentru tezaurul furat
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a declarat sâmbătă că instituția pe care o conduce trebuie să fie pregătită în orice moment pentru cheltuieli neprevăzute, inclusiv pentru o posibilă recompensă destinată recuperării obiectelor de tezaur furate în Olanda. Deși Tanczos Barna nu a specificat o sumă exactă, el și-a exprimat încrederea în echipele de anchetă.
Întrebat despre existența unei sume pregătite pentru recompensă, acesta a afirmat: „Ca ministru al Finanțelor, trebuie să fiu pregătit tot timpul. Este esențial să avem rezerve în buget pentru astfel de situații, și vă asigur că, dacă va fi nevoie, Ministerul Finanțelor va putea aloca fondurile necesare.”
Ministrul a subliniat, de asemenea, că este optimist în legătură cu evoluția anchetei, afirmând: „Sunt încrezător în mersul anchetei și în rezultatele pe care le va oferi poliția olandeză. Sper ca tezaurul să revină în țară cât mai repede posibil.”
Cele patru obiecte de tezaur furate din Olanda, care includ trei brățări dacice și Coiful de aur de la Coțofenești, nu au fost recuperate până în prezent. Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că nu exclude posibilitatea oferirii unei recompense „pe măsura valorii uriașe pe care aceste obiecte o au pentru poporul român și identitatea noastră națională”.
Suspecții în cazul jafului de la Muzeul Drents rămân în arest
Cei trei suspecți arestați în cazul furtului obiectelor de aur dacice de la Muzeul Drents din Assen vor rămâne în arest, după ce judecătorul de instrucție a decis vineri prelungirea arestului preventiv cu 14 zile. În paralel, restul exponatelor din expoziția „Dacia, regatul aurului și argintului” au fost aduse vineri seară în România, fiind transportate cu un avion al companiei KLM și escortate de Brigada Specială a Jandarmeriei.
Pe lângă cele patru obiecte furate, expoziția a inclus 600 de alte exponate, care au fost descărcate în zona de cargo a Aeroportului Internațional Otopeni. De acolo, exponatele au fost transportate sub paza Jandarmeriei la Muzeul Național de Istorie a României, situat în centrul Capitalei.
Suspecții, doi bărbați și o femeie din Heerhugowaard, sunt acuzați de implicare în spargerea muzeului și furtul celor patru comori valoroase. Parchetul din Olanda a confirmat că ancheta este în curs de desfășurare și a menționat că judecătorul a decis prelungirea arestului preventiv pentru încă 14 zile.
Ipoteza președintelui Comisiei Naționale a Muzeelor privind piesele furate
Emanuel Petac, președintele Comisiei Naționale a Muzeelor, a exprimat opinia că nu crede că piesele furate din tezaurul dacic vor fi topite. Aceasta sugerează o posibilă direcție în care se desfășoară ancheta și ar putea influența strategia de recuperare a obiectelor de valoare culturală.
Expert în muzeologie: Jaful de la Muzeul Drents, organizat la comandă
Conform expertului în muzeologie, jaful recent de la Muzeul Drents nu a fost realizat cu scopul de a topi aurul, ci mai degrabă la solicitarea unui colecționar. Acesta sugerează că piesele din tezaur ar putea ajunge în posesia unui miliardar excentric, însă există o probabilitate considerabilă de recuperare a acestora.
Paralele cu braconajele arheologice
Expertul a comparat acest incident cu braconajele arheologice de la Sarmizegetusa, din anii 2000, când autoritățile au reușit să recupereze aproximativ jumătate din artefactele sustrase. „Fără îndoială, astfel de situații sunt extrem de complexe și dinamice, dar putem face o analogie cu ceea ce s-a întâmplat în jurul anului 2000, în cazul braconajelor din Munții Orăștiei. Anchetele au fost inițiate la câțiva ani după desfășurarea acestor activități, fie din lipsă de informații, fie din cauza protecției oferite de anumite autorități hoților implicati. Totuși, s-a reușit recuperarea a circa jumătate din obiectele furate,” a explicat expertul.
Șanse de recuperare mai mari
În ceea ce privește jaful de la Muzeul Drents, expertul se arată optimist: „Acum, șansele de recuperare sunt mult mai mari.”
Motivația din spatele jafului
Petac a exclus ideea că hoții ar fi acționat doar pentru aur, afirmând că furtul a fost bine planificat. „Din perspectiva cuiva care a fost implicat în investigații de-a lungul anilor, cred că este foarte puțin probabil ca cineva să fi dorit doar aurul. Dacă aș fi un hoț și aș dori să obțin două kilograme de aur, aș sparge un magazin de bijuterii, nu aș ataca un muzeu,” a adăugat el.
Infrastructura de securitate a muzeului
Expertul a subliniat că sistemele de securitate nu i-au descurajat pe hoți, care au acționat cu forță. „Existau camere de supraveghere care i-au filmat, dar acest lucru nu le-a fost de folos. Acest lucru demonstrează că sistemele de securitate erau eficiente, deoarece hoții nu au intrat prin efracție. Au reușit să distrugă pereții muzeului și să fure cât au putut înainte de sosirea poliției, care a intervenit în câteva minute,” a concluzionat Petac.
