Apelul SUA pentru acceptarea propunerii de pace în conflictul ruso-ucrainean
În cadrul unei întâlniri a Consiliului de Securitate al ONU, Statele Unite au cerut marți atât Rusiei, cât și Ucrainei să accepte propunerea de pace formulată de administrația americană. În același timp, cele două state continuă să se acuze reciproc pentru perpetuarea conflictului, avansând diverse condiții în acest sens.
Declarațiile oficialilor americani
Reprezentantul SUA, John Kelley, a făcut apel la ambele părți să accepte „propunerea lor cadru”. Kelley a reamintit că președintele american Donald Trump, care își asumă un rol de mediator din ce în ce mai fragil, a solicitat Rusiei să oprească atacurile și să „încheie imediat războiul”.
„Dacă ambele părți sunt pregătite să pună capăt războiului, Statele Unite vor sprijini pe deplin calea lor către o pace durabilă”, a subliniat Kelley, subliniind frustrarea președintelui Trump față de lipsa unui acord, cu aproximativ 100 de zile înainte de expirarea primelor sale luni de mandat.
Reacția Ucrainei
Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Mariana Beţa, a criticat în discursul său faptul că, din martie, când SUA au propus un armistițiu complet, Rusia a lansat 8.500 de bombe asupra teritoriului ucrainean. Beţa a afirmat că „punctul de plecare” pentru pace ar trebui să fie o încetare a focului.
„Dacă Rusia este atât de dispusă să oprească războiul, de ce să nu începem încetarea focului chiar astăzi, fără să așteptăm 8 mai?”, a adăugat aceasta, referindu-se la armistițiul unilateral de trei zile declarat de Moscova cu ocazia aniversării a 80 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.
„Această propunere nu are nicio legătură cu pacea – Rusia folosește întotdeauna ziua victoriei asupra nazismului pentru propagandă… Nicio țară nu are dreptul să își revendice eforturile exclusive din timpul celui de-al Doilea Război Mondial”, a afirmat Beţa.
Principiile Ucrainei pentru negocieri
Reprezentanta diplomației ucrainene a subliniat că Ucraina își dorește pacea, dar „nu cu orice preț”. „Orice negocieri viitoare trebuie să respecte liniile roșii ucrainene: nu vom recunoaște niciodată teritorii ocupate temporar ca fiind rusești. Crimeea și orice teritoriu ocupat rămân Ucraina… Nu vom accepta dictamente externe privind dimensiunea forțelor de apărare… și nu vom accepta nicio limitare a suveranității Ucrainei, inclusiv alegerea alianțelor la care dorim să ne alăturăm”, a precizat Beţa.
Poziția Rusiei
Ambasadorul Rusiei, Vasili Nebenzia, a comentat că organizarea acestei reuniuni de către „susținătorii europeni” ai Kievului reflectă „teama lor de a fi lăsați deoparte de noua administrație americană, care caută o soluție” la conflict. Nebenzia a acuzat Ucraina de „sabotarea” moratoriului de 30 de zile și de „escaladarea conflictului și respingerea propunerilor de pace echilibrate ale SUA”.
Reprezentantul rus a afirmat că Moscova continuă discuțiile asupra „contururilor planului de pace” și a solicitat „semnale clare privind o rezolvare pașnică” a conflictului.
Reuniunea Consiliului de Securitate al ONU
Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a fost convocat de Franța și a fost condus de ministrul său de externe, Jean-Noel Barrot. În cadrul întâlnirii, Barrot a lansat un apel pentru o încetare generală a focului și a condamnat atacul rus din 24 aprilie asupra Kievului, considerat unul dintre cele mai devastatoare de la începutul conflictului. Acest incident s-a soldat cu 13 morți și aproximativ 90 de răniți.
Avertismentul ONU privind impactul umanitar
Joyce Msuya, secretarul general adjunct al ONU pentru afaceri umanitare, a subliniat, de asemenea, gravitatea situației, menționând că „în timp ce negocierile nu progresează, costul uman al războiului continuă să crească, cu atacuri neîncetate care ucid și rănesc civili, inclusiv copii”.
