Alimentația corelată cu ritmul natural al organismului: o soluție pentru prevenirea afecțiunilor cardiovasculare
O alimentație care se aliniază cu ritmul natural al organismului ar putea reprezenta o abordare promițătoare în prevenirea bolilor cardiovasculare. Un studiu clinic recent subliniază că nu doar tipul de alimente consumate este important, ci și momentul în care acestea sunt ingerate.
Importanța programului alimentar pentru lucrătorii în ture de noapte
Pentru persoanele care lucrează în ture de noapte, respectarea unui program alimentar restricționat la orele de zi poate reduce semnificativ riscurile asociate cu perturbarea ritmului biologic. O cercetare efectuată de specialiști de la Mass General Brigham și publicată în revista Nature Communications sugerează că alimentația de zi poate oferi protecție cardiovasculară chiar și pentru cei care au un program de muncă neobișnuit.
Impactul alimentației asupra sănătății cardiovasculare
Studiul evidențiază faptul că alimentația are un efect mai pronunțat asupra sănătății inimii decât somnul, în contextul dereglărilor cauzate de neconcordanța dintre ritmul biologic intern și activitățile zilnice. Deși munca în ture de noapte este asociată cu riscuri semnificative pentru sănătate, cercetătorii sugerează că limitarea meselor la un interval de timp specific în timpul zilei ar putea să protejeze organismul de efectele adverse ale muncii în schimburi.
Studii anterioare și metodologia cercetării
În cercetările anterioare, Frank A.J.L. Scheer, profesor de medicină și director al Programului de Cronobiologie Medicală de la Brigham and Women, a demonstrat că perturbarea ritmului circadian crește riscul cardiovascular. Noul studiu a avut ca scop identificarea unei strategii menite să reducă acest risc, iar stabilirea unui program alimentar bine sincronizat pare să fie o soluție eficientă.
Rezultatele experimentelor efectuate pe animale au sugerat că alinierea meselor cu ceasul biologic intern poate diminua riscurile de sănătate legate de munca de noapte, ceea ce a determinat cercetătorii să testeze această ipoteză pe subiecți umani.
Desfășurarea studiului și rezultatele obținute
În cadrul studiului, 20 de participanți tineri și sănătoși au fost implicați într-un protocol clinic de două săptămâni, desfășurat în condiții controlate, fără acces la feronerie, ceasuri sau dispozitive electronice. Scopul a fost de a analiza influența dereglării ritmului circadian asupra funcțiilor organismului, prin compararea măsurătorilor efectuate înainte și după simularea activității nocturne.
Participanții au urmat un protocol denumit „rutină constantă”, conceput pentru a izola efectele ritmurilor circadiene de factorii externi și comportamentali. Aceștia au fost menținuți treji timp de 32 de ore într-un mediu cu lumină difuză, având o postură corporală constantă și consumând gustări identice la intervale regulate. Ulterior, participanții au fost împărțiți în două grupuri: unul care consuma alimente atât ziua, cât și noaptea, și altul care se hrănea exclusiv în timpul zilei. Ambele grupuri au respectat același program de somn, astfel încât diferențele observate să fie atribuite exclusiv momentului meselor.
Cercetătorii au analizat efectele alimentației asupra indicatorilor de risc cardiovascular după munca de noapte, inclusiv activitatea sistemului nervos autonom, nivelurile inhibitorului activatorului plasminogenului-1 (PAI-1) și tensiunea arterială.
Rezultatele sugerează că alimentația corespunzătoare programului zilnic poate avea un impact semnificativ asupra sănătății cardiovasculare, în special pentru cei care lucrează în ture de noapte.
Impactul momentului mesei asupra sănătății
Un studiu recent a evidențiat faptul că markeri specifici au crescut în grupul de participanți care au consumat alimente atât ziua, cât și noaptea, în urma simulării turelor de noapte. În contrast, grupul care a avut o alimentație exclusiv în timpul zilei nu a prezentat nicio modificare. Aceste diferențe nu au fost influențate de cantitatea sau compoziția alimentelor ingerate, ci au fost strict legate de intervalele orare în care au avut loc mesele.
Limitările și punctele forte ale studiului
Printre limitările studiului se numără dimensiunea redusă a eșantionului, o caracteristică frecventă în cadrul cercetărilor intensive, precum și durata de observare de doar două săptămâni, care nu permite o evaluare completă a riscurilor pe termen lung. Totuși, un aspect pozitiv al acestui studiu a fost controlul riguros al variabilelor, inclusiv somnul, alimentația, expunerea la lumină, poziția corporală și activitatea fizică.
„Am gestionat fiecare factor care ar fi putut influența rezultatele, astfel încât putem concluziona că efectele observate sunt rezultatul momentului în care a avut loc alimentația”, a explicat Sarah Chellappa, profesor la Universitatea din Southampton și principal autor al studiului.
Perspectivele viitoare ale cercetării
Deși sunt necesare studii suplimentare pentru a analiza efectele pe termen lung ale alimentației pe timpul zilei comparativ cu cea din timpul nopții, autorii acestei cercetări consideră că rezultatele sunt promițătoare. Evitarea meselor nocturne ar putea oferi beneficii semnificative pentru persoanele care lucrează în ture, cei care suferă de insomnie sau tulburări de somn, precum și pentru cei cu un program de somn neregulat sau care călătoresc frecvent între diferite fusuri orare.
