Strategiile Ministerului Energiei pentru a diminua costurile
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a prezentat un set de cinci măsuri menite să reducă prețul energiei electrice pentru cetățeni și companii. În cadrul unei analize, acesta a subliniat că doar 51% din costul plătit de consumatori reprezintă prețul efectiv al energiei electrice active, restul de 49% fiind format din tarife de transport, distribuție, taxe și accize.
Măsuri propuse pentru scăderea prețului energiei
Ministrul a detaliat următoarele cinci măsuri:
- Operaționalizarea mecanismului Market Maker: Se va selecta un operator care să asigure lichiditatea pe piața de energie, stimulând cererea și oferta, facilitând tranzacțiile pe termen lung și determinând o scădere constantă a prețului.
- Cresterea transparenței și diminuarea riscurilor: Se vor solicita garanții ferme în toate tranzacțiile cu energie pentru a crește transparența pe piață.
- Introducerea tarifelor dinamice și diferențiate: Acestea vor recompensa consumatorii responsabili, oferind prețuri reduse în intervalele de consum când energia este cea mai ieftină.
- Scăderea prețurilor de achiziție pentru distribuitori: Se va crea un mecanism unic de achiziție, având în vedere că acesta reprezintă aproape 25% din costul total al energiei pentru consumatori, ceea ce va conduce la tarife de distribuție mai mici.
- Integrarea programelor de eficiență energetică: Toate programele de eficiență energetică vor fi coordonate de Ministerul Energiei pentru a asigura o implementare eficientă.
Cauzele creșterii prețurilor la energie
Ministrul Ivan a analizat și cauzele care au condus la creșterea prețurilor în România, printre care:
- Invasia Rusiei în Ucraina;
- Lipsa interconectării cu principalele coridoare energetice din centrul Europei;
- Eliminarea a 7000 MW capacități de producție în bandă (gaz și cărbune) în ultimii 10 ani, comparativ cu punerea în funcțiune a doar 1800 MW;
- Ritmul insuficient al investițiilor în infrastructura energetică națională.
Negocieri la nivel european
De asemenea, ministrul a anunțat că a inițiat negocieri pentru prelungirea termenului de închidere a centralelor pe cărbune programate pentru 2026, până în 2030. Această măsură vizează reducerea presiunii asupra prețurilor prin menținerea unor capacități de producție în bandă, având în vedere că România a pierdut 56% din aceste capacități în ultimul deceniu. Această abordare va oferi timp pentru dezvoltarea noilor proiecte strategice de producție și pentru asigurarea unei tranziții energetice echilibrate.
Concluzie
Implementarea acestor măsuri are potențialul de a reduce costurile energiei electrice pentru consumatori și de a crea o piață de energie mai stabilă și mai transparentă, contribuind astfel la independența energetică a României.
