Introducere
Românii se confruntă cu o problemă serioasă legată de speranța de viață după pensionare, aceasta fiind mult mai scăzută comparativ cu alte țări europene. În plus, există o discrepanță semnificativă între speranța de viață a bărbaților și a femeilor, ceea ce ridică semne de întrebare asupra stării generale de sănătate a populației.
Speranța de viață după pensionare
Conform datelor, speranța de viață după pensionare pentru români este de doar 3,8 ani. Aceasta este substanțial mai scăzută față de alte țări europene, cum ar fi:
- Grecia – 8,3 ani
- Estonia – 8,1 ani
- Portugalia – 7,8 ani
- Ungaria – 7,8 ani
- Cehia – 7,8 ani
- Lituania – 7,6 ani
- Croația – 5,9 ani
- Slovacia – 5,2 ani
- Letonia – 5,0 ani
Sănătatea femeilor și bărbaților
Femeile din România trăiesc mai mult decât bărbații, având o speranță de viață la naștere cu 7,8 ani mai mare. Totuși, acestea se confruntă cu o stare de sănătate precară, având un număr mai mare de ani cu activități limitate moderat sau sever. De asemenea, speranța de viață sănătoasă la naștere pentru bărbați este cu 0,9 ani mai mică decât cea a femeilor.
Consecințe și implicații
Aceste date subliniază impactul negativ al condițiilor de muncă și al sistemului de pensii asupra sănătății populației românești. Eforturile autorităților de a îmbunătăți acest sistem sunt esențiale pentru a asigura o viață demnă și sănătoasă după pensionare.
Concluzie
În concluzie, strategia autorităților de a menține o populație activă până la epuizare, fără a oferi pensii corespunzătoare, are consecințe grave asupra sănătății și longevității românilor, accentuând necesitatea unor reforme urgente în acest domeniu.
