Strategia Giorgiei Meloni: Cum să gestionezi cheltuielile pentru apărare fără să stârnești nemulțumțirea lui Donald Trump
Italia și alte țări NATO au convenit să majoreze drastic cheltuielile pentru apărare în următorul deceniu, dar guvernul condus de Giorgia Meloni caută să minimizeze impactul asupra finanțelor publice, conform unei analize Reuters. În contrast cu Spania, care a declarat că nu poate depăși cu mult vechea țintă NATO de 2% din PIB, Italia a respectat regulile impuse de președintele american Donald Trump, angajându-se la 5% până în 2035, cel puțin la suprafață.
Conștientă că majorarea cheltuielilor pentru apărare este extrem de nepopulară în rândul italienilor, Meloni a încercat să liniștească populația după summitul NATO, afirmând: „Acestea sunt cheltuieli necesare, dar ne-am angajat să nu deviem nici măcar un euro de la celelalte priorități ale guvernului.” În 2024, cheltuielile Italiei pentru apărare au fost de doar 1,5% din PIB, aproape de limita inferioară a celor 32 de membri NATO.
Guvernul a atins anul acesta obiectivul anterior de 2% prin modificări contabile, incluzând elemente excluse anterior, cum ar fi pensiile soldaților și garda de coastă. Totuși, atingerea noului obiectiv de 5% va fi mult mai dificilă, necesitând o creștere a cheltuielilor de peste 60 de miliarde de euro, o sarcină uriașă pentru o țară cu a doua cea mai mare datorie din zona euro, de 135% din PIB.
Comisia Europeană, care îndeamnă statele UE să majoreze cheltuielile pentru apărare, a adoptat o „clauză derogatorie” de la regulile fiscale pentru a permite creșteri de 1,5% ale PIB-ului pe an până în 2028. Totuși, Italia are mai puține șanse de a utiliza această clauză, deoarece deficitul său este deja considerat prea mare.
Oficialii italieni au anunțat că Meloni va intensifica abordarea din acest an prin includerea unor elemente deja prevăzute în buget care au o legătură slabă cu apărarea, sperând că această tactică va fi acceptată de NATO și Comisia Europeană. Italia, a treia cea mai mare economie din zona euro, ar putea deveni un test decisiv pentru alte țări NATO care au semnat și ele obiectivul de 5%, dar se confruntă cu dificultăți în atingerea acestuia.
Guvernul italian ia în considerare construirea de infrastructură civilă, cum ar fi porturi, șantiere navale și un pod care să lege Sicilia de continent. În total, Italia intenționează să investească 206 miliarde de euro pentru modernizarea căilor ferate și 162 de miliarde pentru drumuri și autostrăzi, multe dintre aceste proiecte putând primi acum eticheta de apărare și securitate. Ministrul adjunct al Transporturilor, Edoardo Rixi, a declarat: „O mare parte din investițiile planificate în infrastructură se încadrează în parametrii NATO, pentru că au aplicații cu dublă utilizare.”
Un oficial NATO a menționat că țările trebuie să aibă „o cale credibilă” pentru a-și îndeplini angajamentele privind cheltuielile în apărare. De asemenea, el a subliniat importanța rețelelor de transport civil care să sprijine mobilitatea militară.
Noul obiectiv NATO include o componentă esențială pentru cheltuielile de apărare, care trebuie să atingă 3,5% din PIB până în 2035, și un element suplimentar privind investițiile legate de securitate, în valoare de 1,5%. Proiectele strategice de infrastructură necesare, în valoare de 483 de miliarde de euro, ar putea fi incluse pentru a îndeplini aceste criterii.
Meloni dorește să amâne orice creșteri ale cheltuielilor pentru apărare până după următoarele alegeri din 2027, pentru a evita opoziția de centru-stânga, care susține că aceste cheltuieli vor diminua resursele destinate statului bunăstării. În 2027, Italia va putea utiliza pe deplin „clauza de excepție” a marjei de manevră fiscale a UE, cu condiția să își reducă deficitul sub 3% din PIB în 2026.
Roma a făcut lobby cu succes pentru a evita impunerea unei creșteri anuale minime a cheltuielilor pentru apărare și a jucat un rol esențial în amânarea anului țintă de 5% până în 2035. „Mesajul este clar, Italia va face tot ce trebuie pentru a-și îndeplini angajamentele față de NATO, dar o va face la timpul său,” a declarat un expert în risc politic.
