Declinul Președintelui Sud-Coreean Yoon Suk Yeol
În timp ce președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol se află baricadat în reședința sa, ascunzându-se de polițiștii care vin să-l aresteze, transformarea sa dintr-un procuror de succes într-un lider izolat subliniază o criză profundă în politica sud-coreeană. Aceasta este alimentată de o ideologie moștenită din perioada Războiului Rece, care continuă să influențeze și să zguduie politicile din Coreea de Sud.
Paralele cu Politica Americii
Scenele din fața reședinței lui Yoon ar putea aminti de evenimentele din era Trump, cu susținători care flutură steagul american și susțin că democrația este amenințată, denunțând „știrile false” și presupusa fraudă electorală, în timp ce scandează „make Korea great again”. Totuși, dincolo de aceste asemănări superficiale, se află o criză unică a Coreei de Sud, cu rădăcini adânci în confruntările ideologice din ultimele decenii.
Diviziunea Politică în Coreea de Sud
Diviziunea politică dintre stânga și dreapta în Coreea de Sud nu se bazează doar pe valorile conservatoare și progresiste, ci mai ales pe atitudinea față de Coreea de Nord: pro-război versus pro-pace, confruntare versus cooperare. Pe 3 decembrie, Yoon a declarat legea marțială, justificând această măsură prin necesitatea de a „proteja o Coree de Sud liberală de amenințările comuniste nord-coreene și a elimina elementele anti-stat”.
Retorica lui Yoon și Critica Politologilor
Declarațiile lui Yoon reflectă un limbaj similar cu cel folosit în trecut de regimurile autoritare, dar sunt caracterizate de un ton și mai agresiv, conform analizei politologului Inbok Rhee de la Universitatea Yonsei. Rhee a subliniat că Yoon adoptă retorica foștilor dictatori militari, probabil pentru a câștiga sprijinul principalelor grupuri care îl susțin. În contrast cu declarațiile anterioare, care se bazau pe amenințări existențiale, de această dată nu există dovezi ale unei amenințări externe sau interne reale.
Contextul Istoric al Războiului Rece
În timpul Războiului Rece, retorica similară reflecta pericole și temeri concrete. Un exemplu notabil este raidul din 1968 asupra Casei Albastre, o încercare a trupelor nord-coreene de a-l asasina pe președintele de atunci, Park Chung-hee. De asemenea, au existat multiple încercări de infiltrare a teritoriului sud-coreean prin tuneluri, bărci și submarine. În anii ’80, anumite segmente ale mișcărilor studențești manifestau admirație pentru ideologia de auto-susținere a Coreei de Nord.
Legea Securității Naționale
Această istorie a dus la implementarea unei legi stricte privind securitatea națională în Coreea de Sud, care incriminează simpatia față de „organizațiile anti-stat”, o referire directă la Coreea de Nord. Deși legea a fost criticată ca un instrument de suprimare a opoziției, ea a fost justificată printr-o realitate legată de problemele de securitate care au marcat percepția unei întregi generații. Când Yoon a etichetat parlamentul controlat de opoziție drept „forțe anti-stat care intenționează să răstoarne regimul”, el nu ataca doar adversarii politici, ci punea sub semnul întrebării însăși legitimitatea acestora.
Mii de protestatari în fața Adunării Naționale
Zeci de mii de protestatari s-au adunat în fața sediului Adunării Naționale, izbucnind în urale în momentul în care președintele Camerei, Woo Won-shik, a anunțat rezultatul votului.
Teorii ale conspirației și influența lor
În prezent, natura amenințărilor provenite din Coreea de Nord a evoluat semnificativ. Deși ambițiile nucleare și atacurile cibernetice ale Phenianului rămân o preocupare majoră, vechea frică de agenți comuniști infiltrați în Coreea de Sud pare să fie tot mai puțin relevantă pentru realitatea contemporană. Cu toate acestea, pentru mulți coreeni mai în vârstă, în special cei care au fugit din Coreea de Nord sau au trăit în timpul Războiului din Coreea, această retorică continuă să rezoneze cu temeri și traume adânc înrădăcinate.
Aceste frici sunt exploatate de canale de YouTube care promovează conținut extremist, generând venituri din afirmații nefondate despre fraude electorale și amestecându-le cu avertismente privind interferența Chinei și infiltrarea comuniștilor. Deși aceste opinii sunt susținute doar de o parte restrânsă a conservatorilor sud-coreeni, președintele Yoon a recunoscut că urmărește conținutul creat de susținătorii săi, iar mulți seniori petrec ore în fața telefoanelor vizionând astfel de teorii ale conspirației.
Impactul retoricii asupra societății sud-coreene
Izolarea în care se află Yoon, în reședința sa protejată de sute de agenți de securitate, reflectă impactul acestor percepții formate în timpul Războiului Rece. Afirmând că opoziția internă reprezintă o amenințare existențială asociată cu Coreea de Nord, indiferent de credințele sale reale, Yoon a dus la o situație în care compromisurile devin imposibile, iar instituțiile democratice sunt percepute ca inamici ai statului.
Retorica și democrația
Utilizarea acuzațiilor de „pro-Coreea de Nord” de către Yoon pentru a justifica aplicarea legii marțiale evidențiază cum această retorică poate fi chiar mai dăunătoare pentru democrație decât amenințările invizibile pe care le invocă. Pe măsură ce sprijinul public devine tot mai greu de obținut, Yoon a început să adopte tactici inspirate de extrema dreaptă din America, inclusiv atacuri împotriva presei.
Chiar și presa conservatoare l-a criticat pe Yoon pentru divizarea națiunii în „cetățeni patrioti” și „forțe anti-stat”, preluând termeni utilizați de el în scrisori adresate susținătorilor. În timp ce autoritățile încearcă să execute un mandat de arestare pe numele său, iar curtea constituțională deliberă asupra unei posibile destituiri, moștenirea lui Yoon ar putea deveni o lecție despre cum paranoia din perioada Războiului Rece, folosită ca armă politică, poate distruge chiar și pe cei care o înarmează.
Provocările viitoare
Provocarea actuală nu se rezumă doar la decizia legată de soarta lui Yoon, ci include și găsirea unor soluții pentru conducerea unei societăți profund divizate de polarizarea ideologică, în contextul în care fantomele trecutului continuă să influențeze societatea sud-coreeană.
