Inundațiile din Valencia și activitățile prorusești
Recent, activiști proruşi au încercat să prezinte Spania ca fiind „aruncată în haos” după inundațiile devastatoare care au afectat regiunea Valencia la sfârșitul lunii octombrie 2024, conform unui raport al Departamentului Securității Naționale din Spania. Aceștia au difuzat mesaje conform cărora Guvernul condus de socialistul Pedro Sanchez folosea fonduri publice pentru a sprijini Ucraina în conflictul cu Rusia, în detrimentul „nevoilor reale de ajutor” din propria țară.
Dezinformarea în favoarea Kremlinului a profitat de pe urma inundațiilor, care au provocat 235 de decese în regiunea Valencia, având ca principal scop alimentarea neîncrederii cetățenilor în instituțiile publice, se menționează în raport. De asemenea, AFP a raportat că nu a avut acces la documentul întocmit de Departamentul Securității Naționale, care se ocupă cu prevenirea amenințărilor precum terorismul și atacurile cibernetice, fiind subordonat Ministerului Președinției din Spania.
Amenințările hibride din partea Rusiei
Activismul prorusesc a fost evident și în perioada premergătoare alegerilor pentru Parlamentul European, desfășurate în iunie 2024, cu scopul de a genera neîncredere în sistemul electoral, conform raportului. Documentul citat de presa spaniolă identifică Rusia ca principală sursă a amenințărilor hibride la adresa Spaniei, punând accent pe campaniile menite să „încurajeze disensiuni sociale și politice” deja existente.
Acest raport, trimis de Departamentul Securității Spaniole Congresului spaniol, a fost aprobat în cadrul unei reuniuni a Consiliului Securității Naționale, condusă de regele Felipe al VI-lea, pe 24 aprilie. În decembrie, Uniunea Europeană a anunțat primele sancțiuni ca reacție la „atacurile hibride” desfășurate pe teritoriul european, vizând agenți ruși acuzați de acțiuni de „destabilizare” în UE. Statele europene acuză Moscova de atacuri cibernetice și dezinformare, mai ales în timpul alegerilor din UE.
Guvernul lui Pedro Sánchez a inițiat în 2020 un prim plan de combatere a dezinformării, ca răspuns la acuzațiile Uniunii Europene privind implicarea Chinei și Rusiei în campanii de informații false, menite să afecteze democrațiile din Europa.
