Recomandările Comisiei Europene pentru România
Comisia Europeană a prezentat o serie de recomandări adresate statelor membre ale Uniunii Europene, acoperind diverse domenii precum politicile economice, sociale, drepturile penale și promovarea clădirilor cu consum de energie zero. Aceste orientări sunt adaptate pentru fiecare țară, având la bază programele naționale de reformă și cele de stabilitate sau convergență. De asemenea, Comisia monitorizează implementarea acestor recomandări și impactul măsurilor adoptate.
În acest context, Comisia Europeană a emis, recent, recomandări specifice pentru România, având în vedere analiza detaliată a dezechilibrelor economice. Documentul subliniază importanța măsurilor propuse în raport cu deficitele externe și fiscale semnificative.
Principalele recomandări pentru România
Consiliul European a subliniat necesitatea ca România să acționeze în anii 2025 și 2026, prin următoarele măsuri:
- Consolidarea cheltuielilor pentru apărare: România trebuie să îmbunătățească cheltuielile totale pentru apărare și să crească gradul de pregătire, conform concluziilor Consiliului European din 6 martie 2025. Este esențială înăsprirea politicii fiscale pentru a menține cheltuielile nete în limitele stabilite de procedura de deficit excesiv și pentru a întări poziția externă. De asemenea, este necesară implementarea reformelor și investițiilor esențiale pentru perioada de ajustare prelungită, conform recomandărilor din 21 ianuarie 2025.
- Accelerarea planului de redresare: România trebuie să finalizeze reformele și investițiile stipulate în Regulamentul (UE) 2021/241, urgentând punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență, inclusiv capitolul REPowerEU. Este importantă accelerarea programelor de coeziune (FEDR, FST, FSE+, FC) și utilizarea optimă a instrumentelor UE, precum InvestEU.
- Îmbunătățirea administrației publice: Comisia recomandă îmbunătățirea calității și eficienței administrației publice, asigurând un proces decizional previzibil. Este esențial ca inițiativele legislative să nu afecteze securitatea juridică, prin consultări adecvate cu părțile interesate și evaluări de impact eficace. De asemenea, se impune o mai bună pregătire și prioritizare a proiectelor de infrastructură.
- Reducerea dependenței de combustibilii fosili: România ar trebui să accelereze tranziția către surse regenerabile de energie, să îmbunătățească capacitatea rețelei electrice și să întărească conexiunile transfrontaliere. Este necesară promovarea reformelor de reglementare și eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, investind în eficiența energetică și infrastructura de mediu.
- Consolidarea participării pe piața muncii: Este important ca România să întărească participarea femeilor și a tinerilor pe piața muncii, facilitând accesul acestora la oportunități de angajare și dezvoltare profesională.
Aceste măsuri sunt esențiale pentru a sprijini dezvoltarea economică durabilă și pentru a aborda provocările actuale cu care se confruntă țara.
Îmbunătățirea politicilor active de pe piața muncii
Unul dintre obiectivele esențiale în domeniul politicilor active de pe piața muncii este creșterea eficacității acestora, în special în ceea ce privește participarea la educația și îngrijirea copiilor de vârstă mică. Această abordare vizează nu doar dezvoltarea competențelor de bază, ci și stimularea abilităților relevante pentru forța de muncă, contribuind astfel la combaterea deficitului de competențe.
Stimularea competențelor și implicarea părților interesate
Pentru a atinge aceste obiective, este esențială îmbunătățirea implicării tuturor părților interesate. Utilizarea eficientă a informațiilor referitoare la competențe în formularea politicilor de educație și competențe joacă un rol crucial în adaptarea ofertei educaționale la nevoile pieței muncii.
Reducerea riscurilor de sărăcie și excluziune socială
Un alt aspect important este reducerea riscurilor de sărăcie și excluziune socială. Acest lucru poate fi realizat prin extinderea și eficientizarea protecției sociale. Accentul trebuie pus pe îmbunătățirea accesului la servicii esențiale de calitate, incluzând servicii sociale, de sănătate, educaționale și de ocupare a forței de muncă integrate. Este vital să se acorde o atenție specială grupurilor defavorizate, precum romii, menținând în același timp sustenabilitatea fiscală a acestor măsuri.
