Redeschiderea Transfăgărășanului pentru circulație
Transfăgărășanul (DN7C), cunoscut ca unul dintre cele mai impresionante drumuri montane din lume, va fi reluat în circulație în vara anului 2025, conform calendarului obișnuit. În prezent, acest tronson este închis între 20 octombrie și 1 iulie, din cauza riscurilor de avalanșe și a condițiilor meteorologice adverse întâlnite în Munții Făgăraș.
Conform actului normativ 615/2020 referitor la circulația rutieră pe drumurile montane, atât DN7C “Transfăgărășan”, cât și DN67C “Transalpina” sunt restricționate circulației în perioada menționată anterior. Deschiderea acestora depinde în mare măsură de condițiile climatice, în special de prezența zăpezii la altitudini mari, cum ar fi zona Bâlea Lac, unde cota maximă atinge 2042 metri.
Deschiderea circulației în 2025
În sezonul estival din 2025, Transfăgărășanul va fi deschis conform programării obișnuite, începând cu luna iulie. Începând cu 12 noiembrie 2024, circulația a fost interzisă pe porțiunea alpină dintre Bâlea Cascadă și Piscul Negru. Momentan, accesul pe Transfăgărășan este parțial restricționat, iar traversarea munților nu este posibilă. Din nord, se poate ajunge cu mașina până la Bâlea Cascadă, iar de acolo, turiștii pot folosi telecabina pentru a ajunge la Bâlea Lac.
Porțiunile de drum care rămân deschise sunt întreținute riguros și deszăpezite de mai multe ori pe zi, chiar și în sezonul rece. Totuși, secțiunea de la Conacul Ursului până la Cabana Capra reprezintă un punct periculos, unde există riscuri de avalanșă. Deși nu există barieră fizică, această porțiune este marcată tehnic ca fiind închisă.
Istoricul Transfăgărășanului
Construit între anii 1970 și 1974, Transfăgărășanul a fost realizat la inițiativa președintelui Nicolae Ceaușescu. Scopul principal al acestui drum nu a fost turismul, ci asigurarea unui traseu strategic care să lege Muntenia de Transilvania. În urma invaziei Cehoslovaciei de către trupele sovietice în 1968, Ceaușescu a dorit să creeze o rută militară rapidă prin Munții Carpați, pentru a facilita intervenții în caz de nevoie.
Proiectul a fost realizat cu sprijinul Ministerului Economiei Forestiere și al Materialelor de Construcții pe versantul nordic, și al Ministerului Transporturilor și Telecomunicațiilor pe versantul sudic, colaborând cu Ministerul Apărării Naționale. Tunelul de la cota 2042 a fost preluat de Ministerul Energiei Electrice. De-a lungul timpului, proiectul a suferit mai multe modificări, inițial prevăzând o singură bandă de circulație, însă ulterior a fost transformat într-un drum național montan cu două benzi, lățimea minimă a căruia a fost stabilită la șase metri.
Astăzi, Transfăgărășanul este recunoscut ca unul dintre cele mai spectaculoase drumuri montane din întreaga lume. În 2009, emisiunea britanică Top Gear a declarat acest traseu „cel mai frumos drum din lume”, conferindu-i astfel o notorietate internațională.
Circulația pe Transfăgărășan
Drumul se întinde pe o lungime semnificativă, fiind apreciat nu doar pentru peisajele sale uimitoare, ci și pentru provocările pe care le oferă șoferilor care îl traversează.
Transfăgărășanul: O Bijuterie a Peisajului Montan Românesc
Transfăgărășanul se întinde pe o distanță de aproximativ 151 de kilometri, conectând comuna Bascov din județul Argeș cu Cârțișoara din județul Sibiu. Această rută montană oferă panorame spectaculoase, iar cea mai impresionantă porțiune, situată între Bâlea Lac și barajul Vidraru, atinge o altitudine de 2.042 de metri. Astfel, Transfăgărășanul devine al doilea cel mai înalt drum rutier din România, după Transalpina.
Accesibilitate și Sezon
Pe timpul verii, drumul este deschis circulației până la Bâlea Lac, începând cu 1 iulie și încheind sezonul cel târziu pe 1 noiembrie. În restul anului, sectorul de drum între kilometrul 104 (Piscu Negru – județul Argeș) și kilometrul 131 (Bâlea Cascadă – județul Sibiu) este închis oficial. Totuși, pe celelalte porțiuni, circulația este permisă, exceptând condițiile meteo nefavorabile. De asemenea, drumul este blocat fizic de la Cascada Bâlea până la Bâlea Lac, dar este accesibil personalului autorizat care se ocupă de întreținerea acestuia.
Obiective Turistice de Vizitat
Pe parcursul traseului, turiștii au oportunitatea de a explora diverse obiective interesante:
- Barajul Vidraru: O capodoperă inginerească din anii ’60, înconjurată de păduri dense și legendă.
- Cetatea Poenari: Fortăreața lui Vlad Țepeș, situată pe o stâncă, accesibilă după urcarea a peste 1.400 de trepte.
- Lacul și Cascada Bâlea: O destinație montană cunoscută pentru hotelul de gheață și peisajele alpine spectaculoase.
- Tunelul Capra-Bâlea: Cel mai lung tunel rutier din România, având o lungime de 884 metri.
Munții Făgăraș: Mândria Carpaților Românești
Munții Făgăraș constituie cea mai impunătoare și fascinantă secțiune a Carpaților românești, fiind adesea considerați „coloana vertebrală” a acestui lanț muntos. Cu o suprafață de aproximativ 2.800 de kilometri pătrați, aceștia domină relieful României prin masivitate, înălțime și întindere. Creasta principală se desfășoară pe o lungime de circa 70 de kilometri, având o succesiune de vârfuri ce depășesc frecvent altitudinea de 2.000 de metri, oferind peisaje alpine de o frumusețe rară și provocări memorabile pentru pasionații de drumeții și alpinism.
