Raport Confidențial: Campanii de Dezinformare ale Rusiei în Spania
Un raport recent al serviciilor de securitate națională din Spania subliniază desfășurarea unor campanii de dezinformare de către Rusia, în urma inundațiilor devastatoare care au avut loc anul trecut. Scopul acestor acțiuni a fost de a crea neîncredere în instituțiile democratice din Spania și de a submina sprijinul acordat Ucrainei. Aceleași tactici au fost folosite de Kremlin în contextul alegerilor din România, Moldova și Georgia, având ca obiectiv îndepărtarea acestor state de Uniunea Europeană și atragerea lor în sfera de influență a Moscovei.
Impactul Fenomenului „Dana”
Raportul anual privind securitatea națională, realizat de Departamentul de Securitate Națională (DSN) al Președinției Guvernului, condus de generalul Loreto Gutiérrez Hurtado, detaliază modul în care Kremlinul a profitat de catastrofa provocată de furtuna „Dana” din Spania. Aceasta a fost folosită pentru a amplifica neîncrederea cetățenilor în instituțiile publice, a delegitima sprijinul pentru Ucraina și a crea o imagine de haos pe plan internațional.
Este notabil că, pentru prima dată, un document oficial leagă răspândirea zvonurilor și a informațiilor false de campaniile de dezinformare orchestrate de Rusia, în urma inundațiilor care au afectat provincia Valencia și alte comunități autonome în toamna anului 2024. Raportul subliniază că, în timpul acestei crize, sistemul de propagandă pro-Kremlin a adaptat narațiuni existente pentru a-și susține agenda.
Riscurile Dezinformării
Documentul evidențiază dezinformarea ca fiind unul dintre cele mai mari riscuri pentru securitatea națională, menționând că Forumul Economic Mondial plasează informațiile eronate în topul celor 10 riscuri globale. De asemenea, se subliniază că evenimentele precum pandemii, alegeri sau catastrofe naturale sunt frecvent exploatate de Kremlin în scopuri de propagandă.
Operațiunea „Doppelgänger”
Raportul detaliază, de asemenea, operațiunea „Doppelgänger”, activă începând cu mijlocul anului 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Această campanie, atribuită Rusiei, include o rețea complexă formată din 228 de domenii și 25.000 de conturi pe rețelele sociale, care operează în mai multe limbi, inclusiv spaniolă, și a fost implicată în 60 de incidente documentate.
În plus, documentul menționează că Kremlinul a desfășurat campanii de dezinformare pentru a influența procesele electorale din alte țări, cum ar fi Moldova, România și Georgia, cu scopul de a le distanța de Uniunea Europeană și, ideal, de a le atrage în sfera de influență a Rusiei. De asemenea, rapoartele sugerează că au existat tentative de dezinformare și împotriva procesului electoral din SUA din 2024, care a dus la alegerea lui Donald Trump.
Departamentul pentru Securitate Națională avertizează că aceste campanii sunt desfășurate prin canale neconvenționale, ceea ce le face și mai periculoase pentru stabilitatea democratică a țărilor vizate.
Dezinformarea și utilizarea inteligenței artificiale
Într-o analiză recentă, se evidențiază schimbările semnificative în modul în care se desfășoară campaniile de dezinformare. Spre deosebire de trecut, când se foloseau canale precum Sputnik și RT, astăzi, trasabilitatea surselor de dezinformare este mult mai complicată. Există actori care operează prin infrastructuri variate, fiind creați special pentru anumite scopuri și funcționând autonom.
Un alt aspect important este utilizarea inteligenței artificiale (IA), care a generat un avans atât calitativ, cât și cantitativ în răspândirea rapidă a conținutului dezinformativ. Potrivit raportului, au fost documentate cel puțin 41 de cazuri în care IA a fost utilizată pentru manipularea informațiilor de către Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE).
Riscurile și amenințările identificate
Raportul analizează riscurile și amenințările actuale, identificând vulnerabilitatea spațiului cibernetic, campaniile de dezinformare, migrarea nereglementată, tensiunile strategice și instabilitatea economică și financiară ca fiind cele mai grave probleme. De asemenea, se subliniază că dezinformarea și amenințările din spațiul cibernetic reprezintă cele mai mari riscuri în următorii cinci ani.
Pe termen lung, până în 2035, experții consideră că cele mai mari pericole vor veni din fragmentarea și incertitudinea strategică. Deși documentul abordează vulnerabilitatea energetică, nu se face nicio referire la riscul unei pene totale de curent, așa cum s-a întâmplat pe 28 aprilie, incident ce a afectat Spania și Portugalia. Raportul a fost aprobat de Consiliul Național de Securitate cu doar câteva zile înainte ca întreaga rețea electrică a peninsulei să fie dezactivată.
