Moartea Doinei Jela, o voce importantă a literaturii române
Scriitoarea, jurnalista și traducătoarea Doina Jela, cunoscută pentru contribuțiile sale la evidențierea represiunei comuniste după 1989, a încetat din viață la vârsta de 74 de ani. Anunțul a fost făcut de Daniel Șandru, președintele executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, printr-o postare pe o rețea de socializare.
„Ne luăm rămas-bun cu profundă tristețe de la Doina Jela, o voce esențială a memoriei și adevărului istoric. Ne-am bucurat să o avem alături la Fălticeni, între 16 și 19 noiembrie 2023, când IICCMER a sărbătorit Centenarul Nașterii Monicăi Lovinescu printr-o serie de evenimente dedicate curajului și lucidității uneia dintre cele mai influente conștiințe ale exilului românesc. Dispariția Doinei Jela lasă un gol imens, dar scrierile și mărturiile ei rămân un reper esențial pentru înțelegerea totalitarismului comunist. Condoleanțele noastre se îndreaptă către familia și cei apropiați”, a declarat Daniel Șandru.
Tribut adus de Vladimir Tismăneanu
Politologul Vladimir Tismăneanu a exprimat, de asemenea, tristețea sa față de pierderea Doinei Jela. „O veste extrem de tristă. A fost o prietenă de idei, o superbă editoare, o autentică intelectuală democrată. Era o admiratoare consecventă a Monicăi Lovinescu. În anii ’90, a inițiat și coordonat seria «Procesul comunismului» la Humanitas. Despre «Raportul Final» a afirmat că a marcat o despărțire semnificativă. Opera sa, atât ficțiune, cât și non-ficțiune, a contribuit la această separare. A luptat pentru păstrarea memoriei. Să-i fie amintirea binecuvântată!”, a scris Tismăneanu.
Contribuțiile literare ale Doinei Jela
Doina Jela s-a născut pe 1 martie 1951, în localitatea Vadu, județul Constanța, și a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București. A fost autoare a unui număr semnificativ de eseuri, cronici, recenzii și interviuri, publicate în reviste de prestigiu precum ‘Tomis’, ‘Arta’, ‘România literară’ și ‘Observator’ din München.
De asemenea, a coordonat colecțiile „Procesul comunismului” de la Editura Humanitas și „Actual” de la Curtea Veche Publishing. În 1995, a publicat romanul non-fictiv „Cazul Nichita Dumitru”, care a fost recompensat cu premiul de onoare al Asociației Internaționale a Scriitorilor și Oamenilor de Artă Români în 1996. Alte lucrări notabile includ „Telejurnalul de noapte”, „Această dragoste care ne leagă”, „Drumul Damascului” și „Lexiconul negru, unelte ale represiunii comuniste”.
În 2001, regizorul Lucian Pintilie a fost inspirat de cartea „Drumul Damascului” pentru a realiza filmul „După-amiaza unui torționar”. Pe lângă acestea, Doina Jela a publicat lucrări precum „Afacerea Meditația Transcendentală” și „O sută de zile cu Monica Lovinescu”.
Activitatea literară și contribuțiile editoriale
În anul 2015, Villa Margareta a realizat o serie de traduceri semnificative pentru Editura Humanitas. Printre lucrările traduse se numără „Antologia gândirii juridice” de Phillippe Maulaurie. De asemenea, în cadrul seriei „Procesul comunismului”, a fost tradusă lucrarea „Stalin” de Boris Souvarine, iar colaborarea a inclus și traducerea „Cărții negre a comunismului”, coordonată de Stephane Courtois. Alte titluri traduse includ „Sărută mâna pe care n-o poţi muşca” și „O Americă înfricoșătoare” de Edward Behr. Totodată, pentru editura Polirom, a fost tradusă din italiană lucrarea „Omul grec”, o culegere de eseuri.
Contribuția în domeniul jurnalismului
Pe lângă activitatea sa literară, Villa Margareta a avut un rol important în domeniul jurnalismului, fondând Asociația Ziariștilor Independenți din România. Aceasta reprezintă filiala românească a Asociației Jurnaliștilor Europeni, având sediul la Bruxelles (AEJ).
