Scholz avertizează asupra amenințărilor din Marea Baltică
Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat, marți, că evenimentele recente din Marea Baltică trebuie considerate parte a unei strategii hibride care amenință țările europene. Declarația a fost făcută cu ocazia unui summit organizat la Helsinki, dedicat actelor de sabotaj care au vizat cablurile submarine din regiune.
În cadrul întâlnirii, Scholz a făcut apel la statele europene să colaboreze și să reacționeze rapid la provocările din Marea Baltică. El a anunțat că marina militară germană va desfășura nave pentru a sprijini apărarea infrastructurii din acest teritoriu, afirmând că Germania este pregătită să își utilizeze „propriile resurse” în fața amenințărilor crescânde. „Evident, aceasta înseamnă că vom asigura securitatea în Marea Baltică cu nave germane”, a declarat Scholz.
Reacția țărilor europene
Președintele leton, Edgars Rinkevics, a subliniat la rândul său că statele europene trebuie să fie pregătite pentru eventuale noi incidente de securitate în Marea Baltică. În acest context, NATO a anunțat intenția de a-și extinde prezența în regiune, lansând o misiune de supraveghere. Finlanda și Suedia, cele mai recente membri ai Alianței Nord-Atlantice, au confirmat participarea cu nave la această misiune.
Informațiile obținute indică faptul că misiunea NATO va include aproximativ zece nave. Estonia este deja activă în zonă, având o navă care patrulează în Golful Finic.
Obiectivele summitului de la Helsinki
Summitul de la Helsinki, organizat de președintele finlandez Alexander Stubb și premierul eston Kristen Michal, reunește lideri din Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia. La eveniment participă și secretarul general al NATO, Mark Rutte, iar Comisia Europeană este reprezentată de Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.
Principalul scop al summitului este identificarea unor soluții pentru protejarea infrastructurii esențiale din Marea Baltică și contracararea amenințării reprezentate de „flota fantomă” a Rusiei. Aceasta se referă la navele folosite de Rusia pentru transportul petrolului, cu scopul de a evita sancțiunile internaționale impuse Moscovei după invazia Ucrainei. Ministerul de Externe german estimează că „flota fantomă” a Rusiei include în prezent 79 de nave.
Un incident recent a implicat avarierea unui cablu de electricitate între Finlanda și Estonia, în care se suspectează că petrolierul Eagle S a tăiat cablul cu ancora sa. Deși nava este înmatriculată sub pavilionul Insulelor Cook, Uniunea Europeană o consideră parte a „flotei fantomă” ruse.
