Regiunea Kursk: Dorința de Pace În Fața Războiului
În regiunea rusă Kursk, unde conflictul cu Ucraina se desfășoară de peste șapte luni, localnicii își exprimă dorința de pace, dar temerile legate de o continuare a războiului persistă. Incursiunea Ucrainei pe teritoriul Rusiei a început în august anul trecut, la mai bine de doi ani după invazia Moscovei asupra Ucrainei, surprinzând o zonă de frontieră care nu a mai cunoscut conflict din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Acum, în contextul în care Rusia se pregătește să expulzeze ultimele trupe ucrainene, locuitorii din Kursk își evaluează pierderile.
Percepția Veteranilor și a Locuitorilor
Leonid Boiarințev, un veteran al conflictului de frontieră dintre China și URSS din 1969, consideră că ofensiva inamică a fost un motiv pentru Rusia să intensifice acțiunile militare în Ucraina. „Când vom câștiga, va fi pace, pentru că nimeni nu va avea curajul să se infiltreze din nou”, a afirmat acesta în orașul Rilsk, adăugând că dă vina pe Occident pentru exacerbarea conflictului din Ucraina, spunând că „le va fi prea frică să o facă”.
Impactul Războiului Asupra Comunității
Pagubele suferite de orașele din regiunea Kursk amintesc de ororile războiului trăite de ucraineni. În vechiul oraș Rîlsk, situat la 26 km de graniță, rănile sunt evidente, de la clădirile distruse din perioada țaristă până la familiile care se confruntă cu despărțiri cauzate de evacuări. Primarul Serghei Kurnosov a declarat: „Vrem pace, dar este esențial ca aceasta să fie pe termen lung și durabil”, în timp ce se afla printre ruinele unui centru cultural distrus în urma unui atac ucrainean din 20 decembrie, care a dus la moartea a șase persoane și rănirea altor 12, conform autorităților ruse.
Accesul Presei și Situația Actuală
Reuters a fost printre primele instituții internaționale de presă care au obținut acces în regiunea Kursk după ce Rusia a început o ofensivă rapidă pentru a îndepărta trupele ucrainene. Deși oficialii ruși nu au verificat materialul, echipa a fost informată că nu le este permis să relateze despre militarii ruși din zonă sau să filmeze forțele ruse. În mod similar cu ucrainenii, mulți locuitori din Kursk își doresc o revenire la normalitate, dar sirenele antiaeriene au devenit parte integrantă din viața lor cotidiană.
Viața Cotidiană Într-o Zonă de Conflit
Cu toate că Rusia a reușit să alunge aproape toate forțele ucrainene din Kursk, zona rămâne puternic minată, iar atacurile cu drone continuă. Mașinile civile care circulau pe un drum din apropierea centralei nucleare Kurciatov erau echipate cu dispozitive de bruiaj pentru drone. În timp ce locuitorii își procurau alimente, zgomotul artileriei se auzea în depărtare. Rimma Erofeyeva, o profesoară de muzică din Rilsk, a descris atmosfera ca fiind „cu adevărat înfricoșătoare”, menționând că, deși oamenii doresc ca luptele să înceteze, mulți simt că Dumnezeu îi protejează. „Lucrul cu adevărat înfricoșător este că oamenii s-au obișnuit atât de mult cu asta încât…”
Roiuri de drone în regiunea Kursk
Forțele ucrainene au efectuat o incursiune în regiunea Kursk pe 6 august 2024, beneficiind de sprijinul roiurilor de drone și al echipamentului militar avansat din Occident. Această acțiune a dus la cucerirea rapidă a aproape 1.400 km² de teritoriu, conform informațiilor furnizate de generalii ruși. Totuși, în săptămânile care au urmat, zona controlată de Ucraina s-a micșorat, odată cu mobilizarea forțelor ruse.
O analiză recentă a câmpului de luptă, realizată de Deep State, o platformă ucraineană care monitorizează liniile frontului pe baza datelor accesibile publicului, a arătat că, la 23 martie, Ucraina controla mai puțin de 81 km². În contrast, Rusia deține aproximativ 113.000 km², reprezentând aproximativ 20% din teritoriul Ucrainei.
Controverse privind succesul strategic
Obiectivele strategice ale incursiunii din Kursk sunt subiect de dezbatere. Ucraina a susținut că scopul acestei acțiuni a fost să aducă conflictul pe teritoriul rus, să distragă trupele ruse de la avansurile din estul Ucrainei, să creeze dificultăți pentru președintele Vladimir Putin și să obțină o pârghie pentru negocierile viitoare de pace. Potrivit Statului Major al forțelor armate din Kiev, operațiunea „și-a atins majoritatea obiectivelor”.
Într-un schimb de replici televizat, șeful Statului Major al Rusiei, Valeri Gherasimov, i-a comunicat lui Putin, pe 12 martie, că Ucraina a suferit pierderi semnificative, cu zeci de mii de soldați dispăruți în încercarea de a distrage atenția forțelor ruse din Donbas. „Regimul de la Kiev a încercat să creeze un punct de sprijin strategic în regiunea Kursk pentru a-l folosi ulterior ca monedă de schimb în negocierile cu Rusia”, a afirmat Gherasimov. „Aceste planuri ale inamicului au eșuat complet”.
Pierderi și perspective de pace
Ministerul rus al Apărării a estimat că Ucraina a suferit 69.700 de soldați morți sau răniți în timpul luptelor din Kursk, precum și pierderi semnificative de echipamente, inclusiv 5.700 de tancuri și vehicule blindate furnizate de Occident. Deși Rusia nu a oferit cifre referitoare la propriile pierderi, Ucraina a respins evaluările rusești ca fiind false, fără a furniza date concrete despre victimele proprii.
Noul președinte american a exprimat angajamentul de a încheia conflictul de trei ani din Ucraina, dar mulți locuitori ai regiunii Kursk sunt pesimiști în ceea ce privește posibilitatea unei păci durabile. Tensiunile geopolitice adânci și neîncrederea dintre Rusia și Occident contribuie la acest climat de incertitudine. O locuitoare din Kursk, care a dorit să rămână anonimă și s-a prezentat doar cu prenumele Ekaterina, a declarat: „Nu cred că va exista pace în regiunea noastră în viitorul apropiat. Ostilitatea față de poporul nostru și față de țara noastră va continua pentru o perioadă îndelungată.”
