Discuții între Rusia și SUA privind gazoductele Nord Stream
Rusia și Statele Unite sunt în prezent angajate în discuții referitoare la gazoductele Nord Stream 1 și 2, care conectează Germania de Rusia prin Marea Baltică. Aceste conducte au fost scoase din funcțiune în urma unui sabotaj petrecut în 2022, odată cu începerea conflictului din Ucraina, conform declarațiilor făcute miercuri de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.
Într-un interviu acordat televiziunii publice ruse, Lavrov a menționat că va fi interesant de observat dacă „americanii își vor folosi influența asupra Europei pentru a o determina să înceteze refuzul gazului rusesc”. Deși nu a detaliat subiectul, afirmația sa sugerează o posibilă includere a gazoductului Nord Stream 2, care are un tronson utilizabil, într-un acord ruso-american ce ar putea contribui la soluționarea conflictului din Ucraina. Acest acord ar putea include și participarea unor investitori americani în proiectul Nord Stream.
Impactul politicii energetice asupra economiei germane
Lavrov a subliniat că refuzul gazului rusesc de către Uniunea Europeană este motivat politic, ceea ce a determinat industria germană să suporte costuri energetice mai ridicate. Această situație a dus la scăderea competitivității sectorului industrial din Germania, contribuind la intrarea țării în recesiune. De asemenea, el a menționat că politicienii germani și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au declarat că nu vor relua funcționarea gazoductului Nord Stream, afirmând: „Acești oameni fie sunt nebuni, fie sunt sinucigași”.
Detalii despre sabotajul gazoductelor
În septembrie 2022, o explozie subacvatică a avariat una dintre cele două conducte ale gazoductului Nord Stream 2, care până atunci nu fusese utilizată. Alte explozii, derulate simultan în aceeași regiune, au afectat ambele conducte ale gazoductului Nord Stream 1, prin care Germania importa gaz rusesc din 2011. Deși sabotajul rămâne neelucidat, unele surse din presa germană au sugerat o posibilă implicare a Ucrainei, deși autoritățile de la Kiev au negat orice responsabilitate.
Germania a emis în iunie anul trecut un mandat de arestare pentru un instructor de scufundări ucrainean, suspectat că ar fi participat la amplasarea dispozitivelor explozive pe conducte, însă acesta nu a putut fi audiat deoarece se află în Ucraina. Conform unor informații apărute în presă, Statele Unite ar fi avut, cu trei luni înainte de sabotaj, informații despre un plan ucrainean de atac asupra gazoductului, implicând o echipă de șase membri ai forțelor speciale. În același timp, o altă teorie, susținută de jurnalistul american Seymour Hersh, sugerează că scafandri ai US Navy, cu ajutorul Norvegiei, ar fi plantat dispozitive explozive pe aceste conducte în iunie 2022 și le-ar fi declanșat ulterior, acuzații care au fost respinse de fosta administrație americană.
Refuzul Germaniei de a relua importurile de gaz rusesc
Deși un tronson al gazoductului Nord Stream 2 rămâne operabil, iar Rusia a propus livrarea de gaz prin acesta, Germania a refuzat, invocând invazia rusă din Ucraina și noile politici ale Uniunii Europene de reducere a importurilor de gaze naturale rusești. Acestea au fost parțial înlocuite cu gaze naturale lichefiate (GNL) provenite, în special, din Statele Unite. Gazele lichefiate sunt transportate cu nave speciale, însă impactul acestui schimb de resurse energetice asupra economiei europene rămâne de urmărit.
Costurile energiei regenerabile comparate cu gazele naturale
În ultima perioadă, discuțiile despre sursele de energie s-au intensificat, mai ales în contextul creșterii prețurilor la energie. O atenție deosebită a fost acordată energiei regenerabile, care, deși are avantaje ecologice, se dovedește a fi mai costisitoare în comparație cu gazele naturale care sunt transportate prin rețelele deja existente.
Specialiștii subliniază că, în ciuda beneficiilor pe termen lung ale energiei regenerabile, costurile inițiale pentru dezvoltarea infrastructurii necesare sunt semnificative. Aceste costuri includ investigații tehnice, construcția de turbine eoliene sau panouri solare, precum și integrarea lor în rețelele electrice actuale.
În contrast, gazele naturale beneficiază de o rețea de transport bine dezvoltată, ceea ce face ca acestea să fie o opțiune mai accesibilă în prezent. Acest aspect provoacă o dilemă pentru factorii de decizie care încearcă să echilibreze necesitatea de a reduce emisiile de carbon cu realitățile economice ale pieței energetice.
Pe măsură ce tehnologiile avansează și devin mai eficiente, se estimează că prețul energiei regenerabile va scădea, iar competitivitatea acesteia va crește. Totuși, în prezent, gazele naturale rămân o opțiune preferată din punct de vedere economic pentru multe regiuni.
