Provocările atragerii fondurilor din PNRR
Cu doar 13% din investițiile și reformele asumate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) realizate, guvernanții se confruntă cu un termen limită de un an și jumătate pentru a finaliza restul proiectelor. În absența unei soluții miraculoase și a renunțării la justificarea „suntem în prag de alegeri”, este posibil ca România să rateze o mare parte din cele 19 miliarde de euro neatrase până acum. Un astfel de eșec în atragerea fondurilor PNRR ar avea un impact negativ asupra economiei, ar afecta bugetul național și ar diminua credibilitatea țării în fața investitorilor.
Modificări în PNRR și proiecte esențiale
Deja se discută despre modificarea PNRR și renunțarea la unele investiții care nu pot fi finalizate până la sfârșitul lunii august 2026. Unul dintre proiectele afectate este centrala pe gaze de la Craiova. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat dificultățile tehnice, afirmând că „tehnic vorbind e greu spre imposibil”. Totuși, el a accentuat importanța demarării proiectului de modernizare, având în vedere că este vorba despre o investiție de 300 MW, esențială pentru termoficarea orașului, care actualmente depinde de o centrală veche pe lignit, ineficientă și poluantă.
Proiecte feroviare în întârziere
Proiectele de modernizare a celor 162 de kilometri de cale ferată dintre Caransebeș și Arad au șanse reduse de finalizare. Cel mai avansat este lotul de 54 de kilometri dintre Lugoj și Timișoara, unde constructorul a realizat aproximativ 20% din lucrări, conform datelor din decembrie 2024 ale CFR SA. De asemenea, reabilitarea celor 166 de kilometri dintre Cluj și Episcopia Bihor progresează lent, cu Alstom și Arcada finalizând doar 31% din lucrările necesare pentru a permite trenurilor să circule cu 160 de kilometri la oră între Aghireș și Poieni.
Riscuri financiare și alternative
Există riscul real de a pierde fondurile europene, ceea ce ar obliga România să caute alte surse de finanțare pentru aceste proiecte. Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a subliniat importanța acestor investiții pentru dezvoltarea regională, adăugând că, în cazul în care nu se obțin bani europeni, România ar trebui să se împrumute pentru a putea continua proiectele, ceea ce ar reprezenta o pierdere dublă.
Fonduri disponibile și comparații cu alte state
Până în prezent, România a atras 9,4 miliarde de euro din PNRR, incluzând atât granturi, cât și împrumuturi. Rămân de atras aproape 19 miliarde de euro, din care 7,8 miliarde sunt fonduri nerambursabile. Comparativ, alte state au reușit să își modifice programele pentru a maximiza atragerea fondurilor disponibile, în timp ce guvernanții români par să ia în considerare astfel de ajustări abia acum.
Maximizarea Șanselor de Absorbție a Granturilor
Ministrul Investițiilor Europene, Marcel Boloș, a declarat că principalul obiectiv este de a maximiza șansele de absorbție a granturilor disponibile. Acesta a explicat că vor fi propuse mutări ale anumitor proiecte care se implementează rapid din categoria împrumuturilor în cea a granturilor. În același timp, proiectele cu un ritm de implementare mai lent vor fi transferate din granturi în împrumuturi.
Compararea Cererilor de Plată
În timp ce țări precum Polonia, Portugalia și Italia au trimis deja între 5 și 7 cereri de plată către Comisia Europeană, România a reușit să trimită doar 3. Până în prezent, România a primit fonduri pentru doar 2 dintre aceste cereri, iar ultima solicitare, în valoare de 2 miliarde de euro, întâmpină probleme, existând riscul de a pierde 1,76 miliarde de euro din această sumă.
Problemele Identificate
Printre principalele reproșuri se numără necesitatea reformării pensiilor speciale și a numirilor politice în companiile de stat, în special cele din sectorul energetic. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a subliniat așteptarea deciziei Consiliului Uniunii Europene pentru a iniția procedurile de revocare a persoanelor desemnate în Consiliile de Administrație ale opt companii din domeniul energiei, care nu au respectat criteriile stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Revocări și Impactul Financiar
Burduja a explicat că vor fi lansate proceduri de înlocuire conform Ordonanței de Urgență 109, cu așteptarea finalizării acestora în termen de 6 luni, pentru a putea accesa toți banii disponibili. S-a menționat că inițial erau reținuți 290 milioane de euro, dar prin negocieri s-au salvat 60 milioane de euro. Ministrul a adăugat că cei care vor fi revocați ar putea căuta despăgubiri în instanță, dar este mai benefic pentru țară să se opteze pentru revocări, evitând astfel o penalitate de peste 200 milioane de euro.
Fonduri Disponibile prin PNRR
România dispune de peste 28 de miliarde de euro prin PNRR, sumă ce ar trebui să fie accesată prin 8 cereri de plată, în urma realizării unor reforme și investiții importante. Până la expirarea termenului pentru PNRR, guvernul mai are posibilitatea de a trimite 2 sau maxim 3 cereri pentru a obține aceste fonduri. Neutilizarea acestor bani ar putea avea consecințe financiare grave.
Impactul Fondurilor Europene asupra Economiei
Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a subliniat importanța fondurilor europene, inclusiv PNRR, în sprijinul creșterii economice și dezvoltării regionale. Acesta a afirmat că evitarea recesiunii în acest an depinde în mare măsură de absorbția acestor fonduri. De asemenea, agențiile de rating au subliniat rolul esențial al fondurilor europene în menținerea României în categoria „recomandată investițiilor”, în ciuda reducerii recente a perspectivei ratingului țării.
Concluzie
Codîrlașu a concluzionat că apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene sunt esențiale pentru menținerea stabilității economice a României, avertizând că lipsa acestor ancore ar putea afecta statutul de „investment grade” al țării.
Bugetul pe 2023: Creștere Semnificativă a Fondurilor Europene
În bugetul pentru acest an, sunt prevăzute intrări de fonduri europene în valoare de aproape 88 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare față de anul anterior. Această estimare este considerată extrem de ambițioasă și reflectă angajamentul autorităților de a atrage resurse financiare pentru dezvoltarea economică.
Aceste fonduri europene sunt esențiale pentru implementarea unor proiecte de infrastructură, investiții în educație, sănătate și mediu, contribuind astfel la modernizarea și creșterea competitivității economice a țării.
Autoritățile se concentrează pe maximizarea utilizării acestor fonduri, având în vedere importanța lor în contextul crizei economice și sociale actuale. Se preconizează că, prin atragerea acestor resurse, se vor crea noi locuri de muncă și se va stimula dezvoltarea regională.
În concluzie, bugetul din acest an, cu accent pe fondurile europene, ar putea aduce schimbări semnificative și oportunități pentru dezvoltarea durabilă a țării.
