România primește 1,3 miliarde de euro de la Comisia Europeană
România a obținut de la Comisia Europeană suma de aproximativ 1,3 miliarde euro, corespunzătoare îndeplinirii complete a țintelor și jaloanelor din cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Informația a fost confirmată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Cu toate acestea, suma de 869 milioane euro, aferentă aceleași cereri de plată, este temporar blocată din cauza neîndeplinirii tuturor jaloanelor prevăzute în PNRR. Ministerul a subliniat că România are la dispoziție un termen de șase luni, până pe 28 noiembrie 2025, pentru a implementa măsurile necesare deblocării integrale a acestei cereri de plată.
Clarificări privind suspendarea fondurilor
MIPE a precizat că suspendarea parțială a fondurilor nu implică pierderea vreunei sume din alocarea pentru cererea de plată nr. 3. Cei 869 milioane euro suspendați, din care 814 milioane euro sunt granturi și 55 milioane euro împrumuturi, rămân alocate României și vor fi disponibile după ce toate cerințele vor fi îndeplinite.
Valoarea netă a cererii de plată nr. 3 se ridică la 2,02 miliarde euro, după deducerea prefinanțării deja încasate de România.
Eforturile Guvernului Român
Încasarea sumelor menționate reprezintă o recunoaștere a eforturilor depuse de Guvernul României și marchează un progres semnificativ în direcția deblocării complete a cererii de plată nr. 3. Guvernul actual continuă să se concentreze pe soluționarea și deblocarea integrală a acestei cereri. De asemenea, se renegociază PNRR pentru a înlocui investițiile cu un ritm de implementare mai lent cu altele, finanțate din bugetul de stat sau programe naționale. Această renegociere are ca scop protejarea intereselor financiare ale țării, atragerea unei sume cât mai mari din PNRR și evitarea penalităților asociate neimplementării investițiilor.
Jaloanele îndeplinite parțial
Printre jaloanele îndeplinite parțial de România se numără: operaționalizarea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), desemnarea administratorilor în companiile din sectorul energetic și modificarea legislației privind pensiile speciale pentru magistrați.
Suma totală încasată din fondurile PNRR
Până în prezent, România a încasat un total de 10,74 miliarde euro din fondurile alocate pentru implementarea PNRR. Această sumă include prefinanțări și cereri de plată anterioare, cum ar fi 3,79 miliarde euro pentru prefinanțare, 0,29 miliarde euro pentru prefinanțarea capitolului REPowerEU, 2,56 miliarde euro din cererea de plată nr. 1 și 2,80 miliarde euro din cererea de plată nr. 2.
Alocarea totală pentru România în cadrul PNRR este de 28,5 miliarde euro, din care 13,6 miliarde euro sunt granturi, iar 14,9 miliarde euro sunt împrumuturi.
Coordonarea implementării PNRR
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene coordonează la nivel național implementarea PNRR, care implică 20 de coordonatori de reforme și investiții din diverse ministere și autorități publice centrale.
Jaloanele neîndeplinite
Primul jalon neîndeplinit de România rămâne o problemă importantă în cadrul acestui proces.
Operaționalizarea AMEPIP și Suspendarea Fondurilor Europene
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat, într-o conferință de presă susținută pe 30 mai, suspendarea a 330 de milioane de euro destinați operaționalizării Autorității de Monitorizare a Indicatorilor de Performanță a Întreprinderilor Publice (AMEPIP). El a subliniat importanța numirii conducerii AMEPIP până la data de 28 noiembrie 2025, conform criteriilor stabilite de Comisia Europeană. Procedura de selecție este în desfășurare la nivelul Secretariatului General al Guvernului, iar termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 11 iunie.
Revocarea Administratorilor de Companii
Al doilea jalon discutat de Boloș se referă la administratorii companiilor de la Ministerul Energiei, unde 43 de administratori sunt actualmente revocați, iar suma suspendată este de 227 de milioane de euro. Ministrul a menționat că procedurile pentru desemnarea administratorilor au fost reluate pentru opt companii: Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, CE Oltenia, Midia Green Energy și CNCIR. În schimb, procedurile nu au fost reluate pentru Societatea de Administrare a Participațiilor în Domeniul Energiei (SAPE), Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele și Institutul de Resurse Minerale, iar termenul pentru numirea noilor administratori rămâne 28 noiembrie 2025.
Pensii Speciale și Suspendarea Fondurilor
Cel de-al treilea jalon, numit 215, vizează pensiile speciale, cu o sumă suspendată de 231 de milioane de euro. Boloș a explicat că un proiect de act normativ destinat echității în domeniul pensiilor speciale pentru magistrați a trecut deja de dezbaterile în comisiile Senatului. Acest proiect prevede creșterea progresivă a vârstei de pensionare până la 65 de ani, până în 2045, și menținerea bazei de calcul pentru cuantumul pensiilor speciale la 85% din veniturile nete, subliniind că dezbaterile în plenul Senatului ar putea aduce modificări.
Continuitatea Activităților Guvernamentale
Boloș a subliniat că, în ciuda interimatului, guvernul va continua să lucreze la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a debloca sumele aferente cererii de plată numărul 3, esențiale pentru derularea cererii de plată numărul 4. El a menționat că termenul pentru soluționarea celor trei jaloane suspendate se va încheia pe 28 noiembrie 2025 și că guvernul rămâne concentrat pe renegocierea PNRR.
