Un studiu din Germania confirmă dorința de muncă, chiar și cu venituri garantate
Un experiment realizat în Germania a arătat că oamenii continuă să lucreze cu normă întreagă, chiar și atunci când beneficiază de un venit de bază de la stat, oferit fără condiții. Această formă de venit, cunoscută sub denumirea de „venit garantat”, presupune acordarea unei sume de bani tuturor cetățenilor, indiferent de câștigurile lor actuale, având ca scop oferirea libertății de a schimba locul de muncă, de a se pregăti pentru noi oportunități, de a oferi îngrijire rudelor sau de a se angaja în activități creative.
Printre susținătorii acestei idei se numără și Elon Musk, care a afirmat în 2018 că „venitul universal va deveni necesar în viitor, în cazul în care inteligența artificială preia majoritatea locurilor de muncă”. De asemenea, Andrew Yang, candidatul democrat la președinția SUA în 2020, a propus un program prin care fiecare american ar fi putut primi 1.000 de dolari pe lună, denumind inițiativa o „schimbare de joc”.
Detalii despre studiu
Organizația non-profit Mein Grundeinkommen din Berlin a condus acest studiu, monitorizând 122 de persoane pe o perioadă de trei ani. Între iunie 2021 și mai 2024, participanții au primit lunar 1.200 de euro, fără a fi impuse condiții. Studiul s-a axat pe indivizi cu vârste cuprinse între 21 și 40 de ani, care locuiau singuri și aveau venituri între 1.100 și 2.600 de euro (aproximativ 2.950 de dolari) pe lună. Aceștia au avut libertatea de a utiliza suma suplimentară așa cum și-au dorit.
Pe parcursul celor trei ani, singura cerință a fost completarea unui chestionar la fiecare șase luni, în care participanții erau întrebați despre diverse aspecte ale vieții lor, cum ar fi situația financiară, tiparele de muncă, bunăstarea mentală și implicarea socială.
Rezultatele studiului
Contrar temerilor exprimate de critici, care susțin că un venit de bază ar putea descuraja munca, cercetarea a arătat că primirea acestui venit nu a determinat participanții să renunțe la locurile de muncă. În medie, aceștia au muncit 40 de ore pe săptămână și au rămas activi pe piața muncii, similar grupului de control care nu a beneficiat de plăți.
„Nu am găsit nicio dovadă că oamenii aleg să renunțe la serviciu”, a declarat Susann Fiedler, profesor la Universitatea de Economie și Afaceri, pe site-ul studiului.
Beneficiile Venitului de Bază: Un Studiu Recent
Un studiu recent a scos în evidență impactul pozitiv al venitului de bază asupra vieții profesionale și personale a participanților. Spre deosebire de grupul de control, persoanele care beneficiau de un venit de bază au avut o probabilitate mai mare de a-și schimba locul de muncă sau de a se înscrie la cursuri de formare profesională. Aceștia au raportat o satisfacție crescută în viața profesională și o mulțumire semnificativă față de veniturile lor.
Rezultatele Studiului
Matthew Johnson, profesor de politici publice la Universitatea Northumbria din Marea Britanie, a comentat că descoperirile studiului nu sunt surprinzătoare. „Acest studiu confirmă dovezi tot mai consistente, pe care noi și alții le-am prezentat de mult timp: nu există nicio dovadă că venitul de bază reduce activitatea economică pe piața muncii. Dimpotrivă, el oferă lucrătorilor o securitate socială și economică care le permite să își asume riscuri pozitive în carieră”, a declarat Johnson.
Cumpărarea Fericirii
Un alt aspect interesant al studiului este legătura dintre venit și fericire. Beneficiarii venitului de bază au declarat că se simt că viața lor este „semnificativ mai bună”, având parte de o îmbunătățire notabilă a sănătății mintale. De asemenea, aceștia, în special femeile, au raportat un sentiment crescut de autonomie în viața lor. Chiar dacă orele de muncă nu s-au schimbat, beneficiarii au simțit că au mai mult timp pentru activități esențiale, cum ar fi somnul, voluntariatul și timpul petrecut cu familia.
Impactul Venitului de Bază asupra Sănătății
Johnson a subliniat că „creșterea cantității, siguranței și predictibilității veniturilor îmbunătățește aspectele esențiale ale sănătății, activității, antreprenoriatului și educației, influențând aproape toate domeniile vieții.”
Colegul său, Elliott Johnson, care studiază efectele sistemelor de bunăstare asupra sănătății, a adăugat că acest studiu ilustrează necesitatea sprijinului necondiționat. „Reducerea condiționalității și asigurarea unui venit suficient pentru acoperirea necesităților de bază îmbunătățește sănătatea și stimulează implicarea în muncă, activitate fizică și socială”, a explicat el, subliniind în mod special nevoile persoanelor cu dizabilități.
O Investiție în Viitor
Johnson a subliniat că „guvernele ar trebui să considere venitul de bază ca pe o investiție în sănătatea populației pe termen lung.” Studiul a atras peste două milioane de aplicații din partea celor interesați să participe, fiind finanțat integral prin donații private. Organizația care a realizat studiul oferă venituri de bază de mai bine de 10 ani, având peste 200.000 de susținători care contribuie lunar.
Pe site-ul organizatorului, se menționează că „venitul de bază necondiționat nu este un concept static, ci unul care necesită experimentare și discuții.” Participanții intră în procesul de selecție pentru a avea șansa de a primi acest venit, plătit din donații. Acest experiment a oferit organizației o vedere detaliată asupra modului în care un venit de bază ar putea funcționa la nivel individual, având în vedere că se speră includerea unor grupuri mai reprezentative pentru societate în viitor.
Viitorul venitului de bază universal
Mein Grundeinkommen subliniază că provocările generate de criza climatică, schimbările demografice și avansul tehnologic vor aduce în prim-plan întrebări esențiale cu privire la rolul statului și la sistemele de bunăstare. În acest context, venitul de bază universal va ocupa un loc central în dezbaterile viitoare.
Pe măsură ce societatea evoluează, este crucial să ne gândim la modul în care aceste schimbări vor influența structurile sociale și economice. Venitul de bază universal ar putea deveni o soluție viabilă pentru a răspunde nevoilor unei populații în continuă schimbare și a asigura o distribuție echitabilă a resurselor.
Astfel, Mein Grundeinkommen pune accent pe necesitatea de a analiza și adapta politicile de bunăstare pentru a face față acestor provocări emergente. Discuțiile despre venitul de bază universal devin din ce în ce mai relevante în acest context complex.
