România și Planul de Reducere a Cheltuielilor
România trebuie să prezinte un plan concret partenerilor europeni, destinat reducerii cheltuielilor și a deficitului bugetar semnificativ. Totuși, absența unui consens politic face ca acest plan să fie inexistent în prezent. Secretarul de stat din Ministerul Finanțelor, Alin Andrieș, care reprezintă țara noastră la întâlnirile ECOFIN, a subliniat într-un interviu că măsurile nu pot fi evaluate decât dacă sunt aprobate de Guvern sau Parlament.
Posibile Discuții Fiscale în Iulie
Andrieș a menționat că eventualele măsuri fiscale ar putea fi discutate în a doua săptămână a lunii iulie, cu condiția ca acestea să fie adoptate până atunci. Participând recent la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare, el a evidențiat că România nu a implementat măsuri eficiente ca răspuns la recomandările Comisiei Europene privind corectarea deficitului bugetar.
Consecințele Absenței Măsurilor
În cazul în care, după 15 octombrie, se va constata că România nu a adoptat măsurile necesare, există posibilitatea, în conformitate cu cadrul european, de a impune alte sancțiuni, cum ar fi suspendarea fondurilor europene, conform regulilor existente. Aceasta ar putea deveni o realitate într-o etapă ulterioară, a adăugat Andrieș.
Îngustarea Cheltuielilor
Având în vedere că România nu a implementat măsurile necesare pentru creșterea veniturilor, este imperativ ca creșterea cheltuielilor să fie limitată la 2,8% pentru anul curent și la 2,6% pentru anul următor. Conform declarațiilor oficiale, se va ajusta traiectoria cheltuielilor nete în funcție de evoluția economică, ceea ce înseamnă că, pentru anul 2025, cheltuiala maximă acceptabilă va fi de 2,8%, iar pentru 2026, de 2,6%.
Detalii privind Cheltuielile
Creșterea maximă a cheltuielilor nete se referă la cât de mult pot fi majorate cheltuielile în 2025 comparativ cu cele din 2024, având în vedere cheltuielile primare nete, care sunt cheltuielile totale minus dobânzile plătite și cheltuielile legate de fondurile europene. De asemenea, se iau în considerare măsurile discreționare pentru creșterea veniturilor, astfel încât totalul veniturilor să permită o creștere a cheltuielilor în limitele stabilite.
Obiectivul Deficitului Fiscal
Secretarul de stat a subliniat că traiectoria ajustării cheltuielilor nete este esențială pentru a asigura un deficit fiscal sub 3% din PIB până la finalul anului 2030 sau începutul anului 2031. De asemenea, el a menționat că, cu cât perioada de implementare a măsurilor este mai scurtă, cu atât amplitudinea acestora ar trebui să fie mai mare pentru a obține efecte similare.
Astfel, un set rapid de măsuri pentru reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor va necesita o amplitudine mai mică pentru a atinge efectele dorite. De exemplu, pentru a obține un impact de 1% din PIB, măsurile implementate la începutul anului vor necesita o amplitudine mai mică decât cele aplicate la finalul primului semestru.
România și Procedura de Deficit Excesiv
Pe 3 aprilie 2020, Consiliul ECOFIN a inițiat o procedură de deficit excesiv (EDP) împotriva României, evidențiind în comunicatul publicat vineri că țara continuă să se confrunte cu deficite publice ridicate, depășind limita de referință de 3% stabilită prin tratate.
Reacția României la Recomandările Consiliului
Conform informațiilor, răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 a fost considerat insuficient. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât a fost recomandat, ceea ce contribuie la un deficit public ridicat și persistent. Acest aspect pune în pericol corectarea deficitului excesiv până în anul 2030. Documentul subliniază că nu există „factori relevanți” care să poată modifica această evaluare, iar riscurile pe termen mediu legate de sustenabilitatea fiscală a României reprezintă un factor agravant.
Planul Bugetar-Structural al României
În cadrul ședinței din 21 ianuarie 2025, Consiliul Afaceri Economice și Financiare a aprobat Planul Bugetar-Structural al României, acceptând o traiectorie corectivă pe o perioadă de 7 ani, care include reforme și investiții necesare. Tanczos Barna, ministrul Finanțelor la acea vreme, a declarat că acest plan vizează stabilizarea datoriei publice a României, având în vedere că țara se situează printre primele în UE în ceea ce privește nivelul investițiilor publice, depășind 7% din PIB. Scopul este reducerea deficitului bugetar la sub 3% în perioada 2025-2031 și asigurarea sustenabilității finanțelor publice.
Recomandările pentru Menținerea Cheltuielilor
România a primit recomandări de a menține cheltuielile în limitele stabilite, cu un plafon anual pentru creșterea cheltuielilor nete de 5,1% în 2025, 4,9% în 2026, 4,7% în 2027, 4,3% în 2028, 4,2% în 2029 și 3,9% în 2030. De asemenea, se preconizează încheierea procedurii de deficit excesiv până în anul 2030.
Deficitul Bugetar în 2024 și 2025
La finalul anului 2024, România a înregistrat un deficit bugetar de 9,3% din PIB. După primele patru luni din 2025, deficitul bugetar s-a situat la 2,95% din PIB.
