Cazinoul din Constanța: Simbolul renașterii unei clădiri istorice
Cazinoul de pe faleza orașului Constanța, emblemă a celui mai mare port al României, a fost construit la inițiativa regelui Carol I și a fost inaugurat pe 15 august 1910. Deși a fost nefuncțional timp îndelungat și se afla într-o stare de degradare avansată, monumentul a fost închis pentru vizitatori abia în 2008, din cauza riscurilor de prăbușire. Lucrările de reabilitare și consolidare au demarat în ianuarie 2020, după ce au fost amânate timp de mai mulți ani, perioadă în care clădirea s-a deteriorat și mai mult. Acum, se poate afirma că faimosul edificiu a prins viață din nou!
Reabilitarea Cazinoului
Datorită investițiilor realizate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, prin intermediul Companiei Naționale de Investiții, Cazinoul din Constanța se pregătește pentru redeschidere. Indiferent de funcțiile pe care le-a avut de-a lungul timpului – de la cazinou, la restaurant sau chiar spital – această clădire impresionantă de la malul Mării Negre a rămas un reper esențial al României. Astăzi, după o lungă perioadă de abandon, procesul de refacere început în 2020 este aproape finalizat, iar predarea către Primăria Constanța este programată pentru data de 26 martie 2025.
Influența stilului Art-Nouveau
Unul dintre cele mai remarcabile simboluri ale României, Cazinoul de la faleza anticului Tomis, a fost construit între 1904 și 1910, sub îndrumarea regelui Carol I, conform planurilor arhitectului român Daniel Renard. Născut în comuna Dragomirești, județul Dâmbovița, într-o familie cu rădăcini diverse, Renard a fost influențat de studiile sale la Paris, ceea ce a adus stilul Art-Nouveau în arhitectura românească. Astfel, inaugurarea noului Cazinou a avut un impact similar cu cel al turnului Eiffel asupra societății pariziene, stârnind controverse și discuții aprinse.
Controversele de la inaugurare
La momentul inaugurării, în 1910, reacțiile au fost variate. Presa locală a descris clădirea ca fiind o „matahală împopoțonată cu tot felul de zorzoane”, iar primarul a fost criticat pentru că nu a intervenit să oprească ceea ce unii considerau o „monstruozitate”. Cazinoul a fost clasificat ca un „monument ridicat în cinstea nepriceperii și prostului gust”, iar apreciatul stil Art-Nouveau era considerat o „complectă asimetrie și un amestec babilonic al stilurilor”. Aceste reacții reflectă polarizarea opiniei publice față de noua clădire, care, în ciuda criticilor, a rezistat testului timpului și a devenit un simbol al orașului Constanța.
Cazinoul din Constanța: O bijuterie arhitecturală cu o istorie fascinantă
În trecut, au existat voci critice care afirmau că emblema orașului Constanța seamănă cu un dric atunci când este privită din aer, iar feroneriile clădirii evocă imaginea unui mormânt. Arhitecții au explicat că această asemănare este naturală, având în vedere că dricurile conțin elemente de art-nouveau, iar influențele acestui curent artistic se regăsesc și în artele funerare, dată fiind amploarea pe care a avut-o de-a lungul istoriei.
Inaugurarea și costurile construcției
Cazinoul a fost deschis oficial pe 15 august 1910, în prezența Principelui Ferdinand. Până în 1912, când au fost finalizate ultimele retușuri, diverse orchestre românești și internaționale își oferiseră serviciile. Costul total al lucrărilor s-a ridicat la 1.300.000 de lei, echivalentul a aproximativ 251.000 de dolari din acea perioadă, ceea ce ar corespunde astăzi cu suma de 8.785.000 de dolari.
Amplasarea și lucrările de amenajare
Un aspect mai puțin cunoscut este acela că Cazinoul a fost ridicat pe un teren care anterior se afla sub ape. Practic, întreaga faleză a Constanței a fost amenajată pentru a susține construcția Cazinoului, prin lucrări extinse ce au avut loc în jurul anului 1910, care au inclus și ridicarea terenului. Aleea cu porticuri ce înconjoară clădirea susține conceptul inițial al arhitectului, asigurând o corespondență naturală între funcțiile interioare și aspectul exterior.
Elemente decorative și influențe artistice
Pentru decorarea Cazinoului au fost utilizate detalii inspirate din natură, incluzând plante, fauna marină precum delfini, pești și scoici, dar și obiecte specifice navigației. De la inaugurare, baronul Edgar de Marcay, proprietarul „Societății Marilor Stabilimente”, s-a ocupat de administrarea Cazinoului. În 1912, el a solicitat primăriei construcția unui pavilion restaurant în fața clădirii, care astăzi adăpostește Acvariul din Constanța, un alt reper important al falezei.
O construcție emblematică
Cazinoul din Constanța nu este doar un simplu edificiu, ci o simbioză între două proiecte arhitecturale remarcabile. Subsolul, realizat din beton armat cu o configurație specială și dotat cu un sistem de ventilație ingenios, a fost construit de cunoscutul inginer Anghel Saligny. Acesta a implementat un sistem de bolți și arcade pentru a asigura rezistența clădirii, peste care a fost aplicat planșeul. Arhitectul Daniel Renard a adoptat un stil eclectic, cu patru fațade distincte, ceea ce nu doar că surprinde privitorii, dar facilitează și memorarea clădirii. Cele mai remarcabile elemente sunt feroneriile de mari dimensiuni, în formă de scoică.
Starea actuală și reconstrucția
De-a lungul anilor, Cazinoul din Constanța a devenit un simbol al orașului de la malul mării, chiar dacă în ultimul deceniu a fost lăsat în paragină, iar accesul în interior a fost interzis pentru a preveni accidentele. Astfel, din această frumoasă clădire nu a mai rămas decât o poveste romantică, similară cu ceea ce găsim, după o vreme, pe malul mării: doar cochilia.
Lucrările de reconstrucție, demarate în 2020, au fost întâmpinate cu multe dificultăți. Constructorii au declarat că au avut mai mult de muncă decât estimase expertiza inițială, cele mai mari probleme fiind legate de structura de rezistență, care prezenta riscuri semnificative în caz de cutremur. Aceste incidente erau foarte posibile, având în vedere că, de-a lungul timpului, Cazinoul a avut diverse destinații.
Bombe, Deținuți și Viziunea Proletară
În prima săptămână a participării României în Primul Război Mondial, pe 20 august 1916, Constanța a fost atacată de trei hidroplane germane. Obiectivul principal al raidului aerian erau instalațiile portuare și navele rusești, însă Cazinoul, un reper emblematic al orașului, a fost și el afectat. Această clădire, folosită în acea perioadă de Crucea Roșie ca spital de campanie, a fost lovită de bombe, soldându-se cu 10 victime.
După război, Cazinoul a fost restaurat, însă, în doar 18 ani, a avut din nou nevoie de reparații. În 1934, arhitectul Daniel Renard a fost angajat pentru a reconstrui acest simbol al orașului. În 1941, clădirea a devenit sediul armatei germane, iar ulterior a fost bombardată din nou. Renovarea a avut loc după o perioadă de 10 ani, fiind realizată cu ajutorul deținuților politici. Începând din 1948, Cazinoul a fost transformat în Casa de Cultură a Sindicatelor, iar între 1960 și 1989 a fost administrat de ONT Litoral, devenind un restaurant obișnuit.
În mod paradoxal, deși în Constanța existau restaurante de prestigiu chiar și în perioada comunistă, Cazinoului i s-a refuzat un statut similar. A ajuns să fie perceput ca un restaurant mediocru, cu condiții precare, scaune deteriorate și mese murdare. De-a lungul anilor, conducerea comunistă a încercat să redefinească utilitatea clădirii, apropiind-o de „valorile” proletare.
Autoritățile au decis la un moment dat să restaureze Cazinoul pentru a-l transforma într-o casă de cultură, percepută ca o sancțiune pentru statutul său „eretic” de cazinou. Deținuții politici de la închisoarea Poarta Albă au fost folosiți ca forță de muncă pentru acest proiect, iar în timpul lucrărilor, au ascuns bilețele cu mesaje în ziduri, descoperite recent în cadrul unor lucrări de restaurare actuale.
Deși a fost considerat un simbol al capitalismului învechit, Cazinoul a rămas bine ancorat în memoria colectivă, păstrându-și numele, indiferent de utilizarea sa. Cu toate acestea, interiorul a suferit modificări semnificative: sala de biliard a fost transformată în bucătărie, salonul de jocuri în oficiu, iar porticul estic a devenit laborator de cofetărie. Zona romantică a rotondei din sud-est, care asigura legătura între terasa de la mare și porticul estic, a fost transformată într-un spațiu destinat spălării veselei.
În anii 1980, clădirea a prezentat deficiențe structurale grave din cauza modificărilor necorespunzătoare anterioare. Refacerea din această perioadă a fost realizată fără respectarea proiectului original al lui Daniel Renard, folosindu-se în schimb planurile arhitectului Petre Antonescu, ale cărui lucrări au fost considerate mai „românești”. Rezultatul a fost unul dezastroasă, iar lipsa unui proces verbal de recepție a lucrărilor sugerează că acestea au fost efectuate doar parțial. A urmat o perioadă în care timpul a continuat să afecteze starea clădirii.
Restaurarea Cazinoului din Constanța: O revitalizare istorică
În anul 2018, Cazinoul din Constanța a fost inclus pe lista celor 12 monumente de patrimoniu cultural cele mai periclitate din Europa, o dovadă a degradării sale istorice. Cu toate acestea, în luna august a anului 2023, îndepărtarea schelelor de pe fațadă a adus la lumină progresele remarcabile realizate în cadrul lucrărilor de restaurare. Cazinoul, supranumit „Perla”, a început să strălucească din nou, deși lucrările interne continuau.
O muncă minuțioasă de restaurare
În interior, echipa de restaurare a lucrat neobosit pentru a reface structura de rezistență a clădirii, dar și pentru a restaura elaboratele ornamente ce îi conferă un farmec aparte. Aceste ornamente au fost realizate manual, demonstrând astfel măiestria artizanilor. Printre specialiștii angajați se numără pictori restauratori și experți în vitralii, alături de un grup extins de profesioniști cu experiență în restaurarea stucaturii, picturii murale, sticlăriei și metalului.
Întoarcerea în Belle Époque
Multe dintre piesele restaurate au fost acoperite cu foiță de aur, promițând o adevărată călătorie în timp, în perioada Belle Époque, caracterizată prin opulență și fast. Atmosfera de odinioară, marcată de strălucirea șampaniei și eleganța damelor, părea să reînvie în fiecare colțișor al clădirii. Legămintele și iubirile ce s-au desfășurat pe malul mării, în apropierea Cazinoului, au lăsat o amprentă tainică, încărcând locul cu o energie aparte.
Un proiect de amploare
Restaurarea Cazinoului a fost un proces interdisciplinar complex, ce necesită o atenție deosebită la detalii. Proiectul de modernizare, realizat de asocierea Aedificia Carpati S.A. și Remon Proiect S.R.L., a avut un cost de peste 37 de milioane de euro. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a avut un rol esențial în refacerea acestei clădiri iconice, cu scopul de a transforma Cazinoul într-un centru cultural vibrant.
Un nou început pentru Cazinou
După finalizarea lucrărilor, Cazinoul va putea găzdui o varietate de evenimente, inclusiv concerte, expoziții și conferințe, în spații moderne ce vor include o sală de festivități cu 150 de locuri și un centru multifuncțional cu 200 de locuri. Autoritățile locale afirmă că, odată ce clădirea va fi recepționată, „Noul Cazinou” va deveni o atracție turistică de marcă. Lucrările efectuate în ultimii cinci ani promit să asigure clădirii o durabilitate de cel puțin 100 de ani.
