Anularea alegerilor prezidențiale: O traumă pentru democrația românească
Anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut constituie o adevărată traumă pentru democrația din România, conform aprecierilor lui Remus Ioan Ștefureac, politolog și director al INSCOP Research. În ceea ce privește campania electorală actuală, specialistul anticipează o intensitate crescută, subliniind importanța dezbaterilor electorale în determinarea rezultatelor candidaților.
Impactul anulării alegerilor asupra societății
În cadrul emisiunii „În Fața ta” de la Digi24, Remus Ștefureac a subliniat că anularea alegerilor a lăsat o amprentă profundă asupra încrederii românilor în procesul democratic. Recent, în măsurătorile sociologice efectuate în luna ianuarie, a observat o evoluție neobișnuită în susținerea lui Călin Georgescu.
„S-au petrecut multe schimbări, dar pare că ne îndreptăm spre un scenariu similar cu cel din noiembrie 2024. Percepțiile societale au fost influențate de anularea turului II al alegerilor prezidențiale, o decizie marcată și de influențe externe. Am fost surprinși să aflăm, recent, despre 27.000 de conturi false raportate de TikTok către Comisia Europeană, ceea ce adaugă o dimensiune suplimentară discuției. După acest moment traumatic, încrederea în alegerile libere și în funcționarea sistemului democratic a fost grav afectată, iar electoratul a traversat o perioadă de confuzie totală”, a afirmat Ștefureac.
Evoluția susținerii pentru Călin Georgescu
Politologul a observat că, în perioada de după 15 ianuarie, Călin Georgescu a început să câștige popularitate, în special în rândul votanților care nu rezonau cu anularea alegerilor. „Era o situație atipică, iar o parte semnificativă a electoratului părea să-și îndrepte atenția spre un personaj neobișnuit. Deși unii dintre susținătorii săi erau deja în tabăra sa, alții, care nu îl votaseră anterior, nu puteau accepta decizia de anulare a alegerilor”, a explicat el.
Cu toate acestea, în lunile februarie și martie, sprijinul pentru Georgescu a început să scadă semnificativ, de la un nivel de 47-48% la aproximativ 40%. De asemenea, încrederea în el a scăzut de la peste 45% la un interval cuprins între 35-38%, influențată de anchetele în curs și de oboseala electoratului. „Este un nivel încă foarte ridicat”, a conchis expertul.
Intensificarea campaniei electorale
Remus Ștefureac a subliniat că următoarea campanie electorală va fi marcată de intensitate, iar dezbaterile dintre candidați vor juca un rol crucial în influențarea rezultatului. El a remarcat, de asemenea, o schimbare de paradigmă în politica românească, similară cu cele observate în alte țări, precum Franța. „Anticipăm o campanie destul de intensă, poate nu la fel de intensă ca în trecut, dar cu siguranță va fi captivantă”, a adăugat el.
Importanța dezbaterilor electorale
În cadrul campaniei electorale, dezbaterile vor avea un rol crucial, având în vedere că diferențele dintre candidați nu sunt foarte mari. Prestația acestora în timpul dezbaterilor va fi esențială. Candidații care aleg să evite aceste confruntări riscă să piardă sprijinul alegătorilor. După o perioadă de criză în democrația românească, avem oportunitatea de a participa la dezbateri menite să recâștige încrederea cetățenilor în procesul electoral, facilitând o comparație minimă între candidați înainte de vot.
Schimbări în politica românească
Se observă o schimbare de paradigmă în politica din România, similară cu ceea ce s-a petrecut în alte state europene, precum Franța, unde acest fenomen a debutat cu ceva timp în urmă. Partidele tradiționale, în special cele de stânga, au înregistrat o comprimare, un proces care a fost observat și în Germania.
Profilul votantului lui Călin Georgescu
Referitor la votanții lui Călin Georgescu, analiza a scos în evidență faptul că nu toți aceștia se încadrează în categoria anti-europenilor sau pro-rușilor. Georgescu a reușit să capteze un val de simpatie din partea celor care se opun sistemului politic actual.
Este important să depășim ideea greșită conform căreia votanții lui Georgescu sunt împotriva Uniunii Europene. De fapt, aproape 90% dintre români resping ideea de a părăsi Uniunea Europeană, iar 80% recunosc avantajele apartenenței la aceasta. Cu toate acestea, există o nemulțumire generală că România nu valorifică suficient oportunitățile oferite de calitatea sa de membru al Uniunii Europene, iar reproșurile nu se îndreaptă către instituțiile europene, ci către clasa politică, considerată incompetentă în a aduce dezvoltare și resurse în țară.
Georgescu a reușit să atragă voturile cetățenilor care resimt un sentiment antisistem similar cu cel înregistrat la alegerile prezidențiale din trecut, când candidați precum Traian Băsescu, Klaus Iohannis și Emil Constantinescu au fost percepuți în aceeași lumină.
Profilul demografic al votanților
Directorul INSCOP a menționat că simpatizanții lui Călin Georgescu provin în special din rândul tinerilor și al locuitorilor din orașele mici și din mediul rural. Aceștia au fost influențați de propagandă și dezinformare pe platformele de socializare. Datele oficiale arată că votul pentru Georgescu a fost consistent din partea acestor grupuri, care nu au beneficiat în aceeași măsură de avantajele calității de membru al Uniunii Europene.
Remus Ștefureac despre situația din marile orașe
Remus Ștefureac a subliniat importanța analizării situației actuale din marile orașe. El a evidențiat provocările cu care se confruntă aceste zone, precum și impactul asupra locuitorilor. Concluzia sa a fost că este esențial să se acorde o atenție deosebită acestor probleme pentru a găsi soluții eficiente.
