Guvernul PSD-PNL-UDMR și Relația Dintre Președinte și Parlament
România se află din nou sub conducerea unui Guvern format din PSD, PNL și UDMR, cu Marcel Ciolacu menținut în funcția de premier, numit de Klaus Iohannis. Totuși, structura actuală a Parlamentului prezintă o schimbare notabilă, partidele extremiste având o reprezentare de peste 30% în Legislativ. Conform Constituției, este esențial ca între președinte și Parlament să existe o colaborare eficientă. În cazul în care această relație devine deficitară, există mecanisme prin care cele două părți pot să se amendeze reciproc, dar se poate ajunge și la o criză politică. Parlamentul are capacitatea de a suspenda președintele sau chiar de a-l pune sub acuzare.
Relația dintre Președinte și Parlament
Constituția stipulează o relație de colaborare între președinte și Parlament. Deciziile luate de cele două entități sunt adesea interdependente, iar o relație deficitară poate conduce la instabilitate și crize politice. Politologul Ioan Stanomir a subliniat că neînțelegerile majore pot genera o ruptură definitivă între președinte și Legislativ, ceea ce ar putea duce la suspendarea președintelui din funcție.
Numirea Premierului
Președintele României are responsabilitatea de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru și de a numi Guvernul, pe baza votului de încredere acordat de Parlament. Este important de menționat că o formulă de guvernare, care rezultă din majoritatea parlamentară, poate să nu fie acceptabilă pentru viitorul președinte. Un exemplu relevant este cel din 2020, când, deși PSD a obținut cel mai mare procent în alegerile parlamentare, Klaus Iohannis a refuzat să numească un premier din rândurile acestui partid, formând astfel Coaliția PNL-USR.
Dizolvarea Parlamentului și Alegeri Anticipate
În cazul în care președintele și Parlamentul nu colaborează eficient, se poate ajunge la declanșarea alegerilor anticipate. Aceasta se poate întâmpla dacă propunerea de premier din partea președintelui nu beneficiază de suport parlamentar. Dacă Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare, iar propunerile de învestitură sunt respinse de cel puțin două ori, președintele are dreptul de a dizolva Parlamentul.
Conform articolelor din Constituție, după consultarea liderilor celor două Camere și a grupurilor parlamentare, președintele poate decide asupra dizolvării Parlamentului în condițiile menționate anterior.
Suspensionarea Președintelui
Constituția României permite majorității parlamentare să voteze suspendarea președintelui în cazul în care acesta încalcă prevederile constituționale. Propunerea de suspendare poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților. Dacă inițiativa este aprobată, un referendum pentru demiterea președintelui trebuie organizat în termen de 30 de zile. Un exemplu relevant sunt cele două referendumuri organizate pentru demiterea lui Traian Băsescu în 2007.
Procedura de Suspendare a Președintelui României
Recent, Parlamentul a fost solicitat să voteze o cerere de suspendare a președintelui României, invocând neconstituționalitatea acestuia. Cu toate acestea, 74% dintre românii care s-au prezentat la vot s-au opus suspendării. Această situație nu este una nouă, având în vedere că, în 2012, USL a încercat o acțiune similară care a eșuat din cauza lipsei de cvorum, doar 46% dintre cetățeni participând la referendum.
Demersurile AUR pentru Suspendare
În această săptămână, AUR a depus o cerere la Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului pentru convocarea Parlamentului în perioada 20-24 ianuarie, pentru a iniția procedura de suspendare a președintelui Klaus Iohannis. Mandatul lui Klaus Iohannis a fost prelungit conform unei hotărâri a Curții Constituționale, care a anulat procesul electoral pentru alegerea noului președinte. Curtea a argumentat că, în conformitate cu Constituția, președintele în funcție își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către următorul președinte ales.
Etapele Suspendării Președintelui
Ioan Stanomir a detaliat procesul de suspendare, subliniind că acesta începe cu un vot al Parlamentului care necesită o majoritate absolută (jumătate plus unu din totalul parlamentarilor). Ulterior, urmează un referendum, iar pentru ca președintele să fie demis, este necesar un sprijin popular semnificativ. Astfel, suspendarea președintelui implică atât votul Parlamentului, cât și susținerea din partea electoratului pentru a se vacanta funcția și a convoca alegeri anticipate.
Punerea Sub Acuzare a Președintelui
În cazul în care parlamentarii decid să pună sub acuzare președintele pentru înaltă trădare, competența de judecată revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. Președintele este demis automat în urma unei hotărâri definitive de condamnare.
Colaborarea Președintelui cu Guvernul
Constituția stipulează că președintele poate consulta Guvernul în privința problemelor urgente și poate participa la ședințele acestuia, în special pe teme legate de politica externă, apărare și ordinea publică, la cererea prim-ministrului.
Numirea Șefilor de Servicii
Președintele României are dreptul de a propune șefii Serviciului Român de Informații și Serviciului de Informații Externe, însă aceste propuneri necesită aprobarea Parlamentului, care poate respinge numirile.
Politica Externă și Apartenența la UE și NATO
Articolul 91 din Constituție prevede că președintele încheie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, iar acestea trebuie să fie supuse ratificării Parlamentului într-un termen rezonabil. În contextul alegerilor, s-au exprimat temeri cu privire la posibila alegere a unui președinte extremist care ar putea pune în discuție apartenența României la Uniunea Europeană și NATO.
Un exemplu în acest sens este candidatul Călin Georgescu, ale cărui declarații au stârnit controverse. Acesta a susținut, într-un interviu, că liderul NATO ar încerca să impună reguli și să provoace conflicte în regiune, considerând că România este condusă de „marionete”.
Declarațiile lui Georgescu despre NATO și politica externă
În cadrul unei emisiuni la TVR 3, Georgescu a afirmat că NATO este „cea mai slabă organizație” și a adăugat că, dacă situația continuă în același mod, ar renunța instantaneu la această alianță în cazul în care ar ajunge președinte sau premier.
Impactul unui președinte radical asupra politicii externe
Politologul Ioan Stanomir subliniază că, deși președintele nu ia singur deciziile, rolul său ca șef al Consiliului Suprem de Apărare a Țării este esențial. El a subliniat importanța prudenței, afirmând că un „președinte cu vederi radicale” poate reprezenta un real pericol. Stanomir a explicat că președintele este garantul Constituției și reprezentantul României pe plan extern, având o influență semnificativă asupra politicii externe a țării.
Deși președintele nu conduce direct politica externă, acesta poate iniția schimbări. Orice modificare majoră necesită, de asemenea, acordul Guvernului și al Parlamentului, ceea ce face ca procesul să fie complex. Stanomir a menționat că președintele CSAT are acces la informații sensibile, iar un lider loial unei puteri străine ar putea compromite securitatea națională prin divulgarea acestor informații.
Provocările actuale pentru Europa și rolul președintelui României
Stanomir a subliniat că vremurile actuale impun o reevaluare a poziției României în Europa, care nu mai este centrul lumii. Este esențială construirea unui dialog transatlantic credibil, iar președintele României are un rol crucial în relațiile cu puterile europene și cu Statele Unite. El a evidențiat responsabilitatea imensă care revine acestuia, subliniind că nu este un simplu demagog, ci un actor cheie în politica internațională.
Posibile schimbări politice după alegerile prezidențiale
Un alt aspect discutat a fost capacitatea unui nou președinte de a colabora cu actuala Coaliție PNL-PSD-UDMR. Kelemen Hunor, lider al Coaliției, a menționat că situația politică se poate schimba în funcție de rezultatul alegerilor prezidențiale. Dacă candidatul Coaliției nu va câștiga, noul președinte ar putea solicita formarea unei guvernări favorabile propriilor interese.
Stanomir a adăugat că alegerea unui președinte poate influența semnificativ dinamica politică, având potențialul de a crea tensiuni în cadrul Coaliției și chiar de a duce la prăbușirea acesteia, în special în cazul unui președinte cu vederi radicale.
Datele alegerilor prezidențiale
Alegerile prezidențiale vor avea loc pe 4 mai, pentru primul tur, și pe 18 mai, pentru al doilea tur.
