Impactul încălzirii globale asupra disponibilității apei
Aproape 2 miliarde de oameni ar putea experimenta perturbări severă ale accesului la apă, dacă tendințele de încălzire globală continuă, conform unei cercetări recente. Temperaturile în creștere la nivel mondial ar putea determina deplasarea zonei de convergență intertropicală spre sud, ceea ce ar schimba radical modelele de precipitații pentru o mare parte din populația globală, iar aceste schimbări ar putea deveni ireversibile, avertizează specialiștii.
Creșterea temperaturilor globale
În prezent, temperatura medie a suprafeței Pământului este cu aproximativ 1,2 grade Celsius mai ridicată comparativ cu valorile preindustriale, iar anul 2024 se preconizează a fi cel mai cald an înregistrat vreodată. În aceste condiții, previziunile pentru viitor sunt alarmante.
Studii recente despre zona de convergență intertropicală
Un studiu publicat pe 14 mai în revista Earth’s Future a investigat impactul unei creșteri a temperaturilor globale cu până la 1,5 grade Celsius, chiar și pe o perioadă de câțiva ani. Această creștere ar putea avea consecințe permanente asupra zonei de convergență intertropicală (ITCZ), o regiune din apropierea Ecuatorului unde se întâlnesc vânturile alizee din emisfera nordică și sudică. „Impactul pe care îl cuantificăm va persista pe termen lung”, a declarat Norman Steinert, principalul autor al studiului și cercetător la Centrul pentru Cercetări Climatice Internaționale din Norvegia.
Efecte asupra agriculturii și ecosistemelor
ITCZ influențează semnificativ tiparele de precipitații, iar creșterea temperaturilor globale ar putea determina o deplasare a sa spre sud, modificând durata și intensitatea anotimpurilor ploioase și uscate, în special în regiunile Africii, Amazonului și Asiei de Sud-Est. Această situație, cu exces de precipitații în unele zone și deficit în altele, ar putea avea efecte devastatoare asupra agriculturii, ecosistemelor și disponibilității apei pentru o mare parte a globului.
Factori care influențează modelele climatice
Mai mulți factori contribuie la variațiile din această bandă de nori, inclusiv Atlantic Meridional Overturning Circulation (AMOC), care este o rețea complexă de curenți oceanici. Studiile recente sugerează că AMOC este afectată semnificativ de schimbările climatice.
Scenarii de simulare climatică
Cercetătorii au evaluat două scenarii distincte utilizând opt modele diferite ale sistemului terestru, care sunt instrumente avansate pentru simularea climei. Un scenariu „idealizat” a explorat cum ar putea evolua modelele de precipitații dacă concentrația de CO2 din atmosferă ar crește cu o rată constantă de 1% pe an timp de 140 de ani, urmată de o scădere similară timp de alți 140 de ani. Această metodă oferă o evaluare „curată” a impactului creșterii și scăderii temperaturilor globale, deși este considerată nerealistă.
Pe de altă parte, cercetătorii au explorat și un scenariu mai realist, în care emisiile continuă să crească până în anul 2040, urmate de măsuri agresive de atenuare pentru a reduce din nou temperatura globală. „Presupunerea este că nu ne dorim să trăim într-o lume mai caldă și că vom face eforturi reale pentru a reglementa din nou temperaturile”, a adăugat Steinert.
Impactul schimbărilor climatice asupra zonei de convergență intertropicală
Proiecțiile recente sugerează că, deși multe dintre ele indică o deplasare redusă sau inexistentă a zonei de convergență intertropicală (ITCZ), există scenarii idealizate și două scenarii mai realiste care demonstrează o mutare semnificativă a acestei zone. Această schimbare ar putea provoca perturbări majore în tiparele de ploaie pentru o mare parte a globului.
Probabilitatea schimbărilor în ITCZ
Lucrarea analizează variațiile ITCZ, concluzionând că schimbările sunt „improbabile”. Totuși, cercetătorii subliniază că, având în vedere răspunsul deja afectat al circulației termohaline atlantice (AMOC) și decalajul de timp între încălzirea climatică și creșterea temperaturii oceanului, o modificare a ITCZ ar putea fi mai plauzibilă decât indică acest studiu.
Afectarea populației globale
Aproximativ 23% din populația globului ar putea fi afectată de aceste schimbări. Regiuni precum Africa Centrală și de Vest, precum și unele părți din Asia de Sud-Est, ar putea experimenta o reducere a precipitațiilor, în timp ce nord-estul Braziliei ar putea suferi din cauza inundațiilor. Calendarul și intensitatea vremii ar avea un impact semnificativ asupra vieții a miliarde de oameni, complicând agricultura care depinde de consistența vremii.
Consecințe pe termen lung
Steinert, unul dintre cercetători, descrie probabilitatea ca acest scenariu să se materializeze ca fiind „puțin probabil, dar plauzibil”. Modelele indică faptul că cele mai severe efecte ar putea necesita zeci de ani pentru a se manifesta. În plus, în multe dintre scenarii, daunele ar fi permanente, în special la scară umană.
Complexitatea disponibilității apei
Richard Allan, profesor de științe climatice, a menționat că studiul nu ia în considerare toți factorii care influențează disponibilitatea apei, precum umiditatea solului sau debitul râurilor. Totuși, el subliniază importanța acestei cercetări și necesitatea de a lua în serios posibilele variații regionale ale apei.
Direcții pentru cercetări viitoare
Steinert sugerează că este esențial să se realizeze analize locale care să evalueze impactul schimbărilor climatice asupra regiunilor vulnerabile. Cel mai eficient mod de a evita aceste riscuri este reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cât mai curând posibil.
