Afișe de propagandă în Ungaria: „Să nu-i lăsăm pe ei să decidă pentru noi”
Afișe pline de mesaje au apărut în întreaga Ungarie, purtând sloganul: „Să nu-i lăsăm pe ei să decidă pentru noi”. Acest mesaj este însoțit de imagini ale unor figuri considerate „răufăcători” de propaganda guvernamentală, cum ar fi Volodimir Zelenski, liderul Ucrainei, Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, și Manfred Weber, politicianul german care conduce Partidul Popular European din Parlamentul European. Printre aceștia se numără și cel mai influent politician de opoziție din Ungaria, conform unor surse observatoare.
Contextul acestei campanii se leagă de perspectiva îndepărtată a aderării Ucrainei la Uniunea Europeană, o chestiune ce nu se află pe agenda politicienilor menționați pe panourile publicitare din Ungaria. În această săptămână, buletinele de vot trimise cetățenilor conțin o întrebare simplă: „Sunteți de acord ca Ucraina să devină membră a UE?”. Deși întrebarea este formulată neutră, guvernul Ungariei nu rămâne pasiv.
Pozitia guvernului maghiar
Săptămâna trecută, premierul Viktor Orbán a făcut apel la cetățeni să voteze, argumentând că aderarea Ucrainei ar implica „alocarea tuturor fondurilor Ungariei pentru Ucraina”. În plus, guvernul a afirmat, fără a prezenta dovezi, că „forța de muncă ieftină” din Ucraina ar putea afecta locurile de muncă ale maghiarilor și că epidemiile s-ar putea răspândi din cauza numărului insuficient de ucraineni vaccinați.
László Andor, fost comisar european pentru Ungaria, a menționat că Partidul de guvernământ Fidesz a conștientizat existența unui sentiment împotriva implicării Ungariei în conflictul din Ucraina, dar a subliniat că această situație a fost folosită pentru a justifica refuzul de a oferi un sprijin adecvat Ucrainei.
Blocajele Ungariei în Uniunea Europeană
Ungaria a încercat în mod repetat să blocheze sancțiunile Uniunii Europene împotriva Rusiei, deși în cele din urmă a cedat. Guvernul ungar s-a opus, printr-un veto, deblocării a 6 miliarde de euro necesari pentru rambursarea ajutoarelor militare acordate Ucrainei de către alte state membre ale UE și a refuzat să semneze două declarații de susținere pentru Ucraina, vecinul său afectat de război.
Acum, eforturile Ungariei de a bloca sprijinul UE pentru Ucraina ar putea genera o reconsiderare a relațiilor sale cu blocul comunitar, în contextul în care Orbán se confruntă cu cel mai serios adversar politic al său din ultimii ani.
Controversele privind dreptul de vot al Ungariei în UE
Statele membre ale Uniunii Europene analizează cu seriozitate posibilitatea de a aplica sancțiunea supremă împotriva Ungariei: eliminarea dreptului de vot în baza articolului 7 din Tratatul UE. Deși această idee este încă în stadiu incipient, surse bine informate consideră că nu va fi pusă în aplicare, dat fiind că retragerea drepturilor de vot necesită unanimitate din partea celorlalte 26 de state membre. În trecut, Polonia a exercitat dreptul de veto, iar acum prim-ministrul slovac, Robert Fico, este perceput ca având această putere.
Parlamentul European a demarat procedura conform articolului 7 în 2018, dar aceasta a stagnat din cauza ezitărilor statelor membre. Totuși, există semne că situația s-ar putea schimba. Andor a subliniat că lucrurile s-au schimbat semnificativ de la primele „încălcări foarte evidente” ale guvernului Orbán în domeniul independenței sistemului judiciar, în perioada 2010-2011, și că acum există o mai mare emoție colectivă în rândul statelor membre ale Uniunii Europene.
Ungaria și Sancțiunile Împotriva Rusiei
Un oficial de rang înalt din Uniunea Europeană a subliniat că sprijinul pentru Ucraina este esențial, menționând că orice opoziție din partea Ungariei față de extinderea sancțiunilor împotriva Rusiei ar putea duce la o reglare de conturi. Aceste sancțiuni sunt parte a unui set de măsuri menite să limiteze capacitatea economică a Rusiei de a susține războiul, incluzând înghețarea a 210 miliarde de euro din activele băncii centrale ruse deținute de blocul UE. Profiturile generate din aceste active sunt folosite pentru a sprijini efortul de război al Ucrainei, în timp ce capitalul înghețat este considerat vital pentru reconstrucția ulterioară a țării.
Reînnoirea acestor măsuri trebuie efectuată în unanimitate până la data de 31 iulie. Un diplomat european a menționat că, în cazul în care Ungaria ar simți sprijin din partea Statelor Unite, ar putea bloca sancțiunile, ceea ce ar avea consecințe semnificative pentru statutul său în Uniune. De asemenea, diplomatului i s-a părut că, deși Ungaria a evitat de obicei să folosească veto-ul, există motive de îngrijorare în privința viitorului.
Presiunea asupra Ungariei și Reacția Comunității Internaționale
Eurodeputata olandeză Tineke Strik, responsabilă cu evaluarea statului de drept în Ungaria, a declarat că statele membre sunt din ce în ce mai nemulțumite de conducerea lui Viktor Orbán. Ea a evidențiat existența a 19 guverne care ar putea avansa în cadrul procedurii de aplicare a articolului 7, care include măsuri ce depășesc suspendarea dreptului de vot. Totuși, Strik a subliniat lipsa unei strategii clare pentru a implica restul statelor membre în acest demers.
Săptămâna trecută, Strik a condus o echipă de parlamentari pentru a examina standardele democratice din Ungaria, concluzionând că situația evoluează rapid în direcția greșită. În acest context, presiunea asupra vocilor independente din țară se intensifică. Orbán a folosit un limbaj dezumanizant în discursurile sale recente, comparând oponenții politici, jurnaliștii și activiștii cu „gândaci”, un termen care evocă amintiri negative din istorie.
Problemele Profunde din Ungaria
Se așteaptă ca un raport al eurodeputaților să abordeze problemele sistemice din Ungaria, cum ar fi controlul mass-media de către guvern și politicizarea instanțelor, precum și restricțiile impuse comunității LGBTQ+ după aprobarea unei modificări constituționale care interzice marșurile Pride și alte adunări publice. Strik a subliniat că aceste restricții amenință dreptul fundamental la liberă întrunire.
Analizând interdicția marșului Pride, unii experți sugerează că aceasta are scopul de a-l discredita pe liderul opoziției, Péter Magyar, care a câștigat popularitate în rândul alegătorilor. Daniel Hegedüs, director regional pentru Europa Centrală la German Marshall Fund, a afirmat că, dacă Magyar va condamna interdicția, acesta ar putea fi atacat de Fidesz ca parte a „lobby-ului gay european”, ceea ce l-ar putea îndepărta de baza sa de susținere conservatoare.
Provocările Guvernului Maghiar și Alegerile Viitoare
În contextul actual, guvernul se confruntă cu riscuri semnificative în ceea ce privește menținerea sprijinului alegătorilor. Tăcerea sa pe anumite subiecte ar putea îndepărta electoratul educat și urban, care valorizează angajamentul față de principii fundamentale.
Referendumul privind Ucraina
De asemenea, guvernul încearcă să folosească referendumul legat de Ucraina pentru a diminua popularitatea partidului Tisza, descris de propaganda oficială ca fiind „pro-ucrainean”, acuzându-l că colaborează cu Bruxelles-ul pentru a submina nivelul de trai al cetățenilor maghiari.
Amenințarea Tisza pentru Fidesz
Expertul Hegedüs a declarat că partidul Tisza reprezintă o „amenințare existențială” atât de mare pentru Fidesz încât premierul Orbán ar putea recurge la fraude electorale pentru a-și asigura victoria în viitoarele alegeri parlamentare. Deși ultimele trei scrutinuri au fost considerate inechitabile, datorită controlului mass-media și resurselor de stat, acestea au fost totuși libere.
Riscuri pentru Democrația din Ungaria
Hegedüs a subliniat că nu se poate exclude posibilitatea ca alegerile să nu fie nici libere, nici corecte într-un stat membru al Uniunii Europene, iar rezultatul să fie recunoscut fără ezitare de administrația americană. Aceasta reprezintă o provocare pentru diplomații europeni, care au susținut că cea mai bună strategie pentru a aborda „problema Orbán” este să aștepte schimbările ce ar putea veni prin vot.
Opinie Contrară
Cu toate acestea, eurodeputatul olandez Strik consideră că această abordare este greșită. El propune ca Comisia Europeană să ia o poziție mai activă, să solicite instanței europene suspendarea interzicerii evenimentelor LGBTQ+ și să redistribuie fondurile UE blocate de Ungaria către societatea civilă și administrația locală. În 2024, guvernul maghiar a pierdut 1 miliard de euro din fonduri europene din cauza nerespectării statului de drept, iar alte 19 miliarde de euro rămân blocate.
Presiunea din partea Uniunii Europene
Strik a subliniat că Orbán ar trebui să fie supus unei presiuni considerabile din partea UE pentru a-și schimba direcția actuală.
