Reacția lui Nicușor Dan în urma dispariției lui Ion Iliescu: „Istoria va face judecata finală. Este datoria noastră să clarificăm marile enigme ale vremurilor.”

Moderator
2 Min Citire

Sursa foto: Google Images

0:00

Reacția lui Nicușor Dan după dispariția lui Ion Iliescu

Președintele Nicușor Dan a exprimat, marți, după moartea fostului șef de stat Ion Iliescu, că istoria „îl va judeca” pe acesta, subliniind că Iliescu a fost „personajul central al tranziției anilor ‘90”. Dan a afirmat că este obligația românilor să clarifice marile dosare ale epocii, conform mesajului postat pe pagina de Facebook a Administrației Prezidențiale. „Dumnezeu să-l ierte!”, a adăugat președintele.

Moartea lui Ion Iliescu

Ion Iliescu, primul președinte al României post-decembriste, a murit marți, la vârsta de 95 de ani, după aproape două luni petrecute în spital, conform anunțului făcut de Guvernul României.

Dosarele Revoluției și Mineriadei

Ion Iliescu a fost pus sub acuzare pentru „crime împotriva umanității” în dosarul mineriadei din iunie 1990, în urma reprimării manifestației din Piața Universității. De asemenea, în 2021, dosarul a fost retrimis Parchetului, iar în aprilie 2023, Iliescu, împreună cu alți foști lideri, a fost trimis în judecată pentru infracțiuni contra umanității. În 2018, el a fost inculpat în Dosarul Revoluției pentru crime împotriva umanității, având în vedere că, după înlăturarea lui Nicolae Ceaușescu, s-a creat o „psihoză teroristă” ce a dus la decesul a peste 800 de persoane și rănirea a peste 2.100. În 2022, Iliescu și alții au fost trimiși în judecată, dar au contestat legalitatea sesizării instanței, iar ICCJ le-a admis contestația, retrimițând dosarul Parchetului Militar.

Retrarea din viața publică

În ultimii ani, Ion Iliescu s-a retras din viața publică, având doar apariții sporadice și mesaje rare pe blogul său. În ultimul său interviu, el a declarat că nu s-a temut de moarte, afirmând că a trăit viața cu multe viteze, vârste și vocații.

Concluzie

Dispariția lui Ion Iliescu ridică întrebări importante legate de moștenirea sa politică și de responsabilitatea în fața istoriei, subliniind necesitatea de a clarifica aspectele controversate ale tranziției postcomuniste din România.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *