Declarațiile senatorului PSD Robert Cazanciuc despre pensionarea magistraților
În cadrul emisiunii „Studio Politic” difuzată de Digi24, senatorul PSD Robert Cazanciuc a afirmat că proiectul adoptat de deputați, care prevede ca magistrații să se pensioneze la vârsta de 65 de ani începând cu anul 2026, este o măsură care aliniază legislația românească unei decizii a Curții Constituționale (CCR) și contribuie la reforma solicitată prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Critici din partea opoziției
Senatoarea USR Simona Spătaru și deputatul AUR Cosmin Corendea au exprimat rezerve față de acest proiect, considerând că este o manevră politică a coaliției în contextul campaniei electorale, având în vedere că au avut la dispoziție doi ani pentru a propune modificări referitoare la pensiile speciale.
Atragerea atenției asupra numirilor politice
Europarlamentarul independent Vlad Gheorghe a subliniat necesitatea de a nu mai trimite politicieni la CCR și a cerut ca judecătorii să nu mai fie numiți pe criterii politice. Acesta a afirmat că toate partidele au avut obligația de a găsi soluții legale pentru a aborda inechitățile percepute de populație, inechități ce au fost semnalate și de Comisia Europeană.
Principiile Uniunii Europene și protecția magistraților
Robert Cazanciuc a explicat că, deși magistrații beneficiază de o condiție specială în toate statele membre ale Uniunii Europene, este important să existe o distincție clară între protecția oferită pentru munca lor, care implică riscuri, și privilegii percepute. El a subliniat faptul că proiectul actual își propune să fie în conformitate cu o decizie anterioară a CCR, care a declarat un proiect similar ca fiind neconstituțional.
Perspectivele legale ale proiectului
Senatorul PSD a menționat că, deși proiectul a fost votat aproape unanim în Camera Deputaților, există posibilitatea ca acesta să fie contestat la Curtea Constituțională. Cazanciuc a explicat că este esențial să existe un dialog cu toate părțile implicate înainte de a iniția un proiect legislativ, pentru a asigura aplicabilitatea acestuia în conformitate cu legea fundamentală.
În concluzie, senatorul a evidențiat importanța redactării corecte a actelor normative pentru a evita blocajele în justiție, subliniind că o abordare rezonabilă și colaborativă este esențială în acest proces.
Discuții Controversate pe Marginea Proiectului privind Pensile Speciale
Recent, a avut loc o dezbatere intensă în legătură cu un proiect legislativ dedicat pensiilor speciale, care a suscitat reacții variate din partea senatorilor și deputaților. Unii parlamentari consideră că acest proiect este bine fundamentat, în timp ce alții îl critică ca fiind o manevră electorală.
Opinile Senatorului Social-Democrat
Un senator din partea PSD a subliniat importanța respectării legislației în vigoare, menționând că proiectul este bine redactat și se aliniază practicii stabilite de Curte. De asemenea, a evidențiat necesitatea respectării jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) de către toți actorii implicați. Acesta a anticipat că forma finală a proiectului, care urmează să fie adoptată de Senat, va fi disponibilă în curând.
Critica din Partea AUR
Deputatul AUR, Cosmin Ioan Corendrea, a exprimat scepticism față de proiect, considerându-l „populist”. El a susținut că votul favorabil al AUR a fost motivat de dorința de a evita utilizarea politică a acestei teme împotriva partidului. Corendrea a argumentat că acest proiect a fost adoptat aproape în unanimitate în Camera Deputaților, dar consideră că este o acțiune tardivă, venită cu doar câteva săptămâni înainte de alegeri, și a prezis că măsura ar putea fi contestată de Curtea Constituțională după alegeri.
Acuzații din Partea USR
Senatoarea USR, Simona Spătaru, a criticat coaliția de guvernare pentru întârzierea în introducerea acestui proiect, afirmând că a fost așteptată campania electorală pentru a-l promova. Spătaru a anunțat că propunerea legislativă va fi contestată la Curtea Constituțională, argumentând că au existat suficiente timp și ocazii în ultimii doi ani pentru a aborda problema pensiilor magistraților fără a aștepta o campanie electorală.
De asemenea, ea a menționat că PSD a inclus în proiect un amendament propus de USR, care respecta decizia CCR, dar a respins o propunere crucială legată de eșalonarea creșterii vârstei de pensionare, ceea ce ar putea duce la neconstituționalitatea întregului proiect.
Concluzie
Discuțiile pe marginea acestui proiect legislativ continuă să genereze controverse, iar viitorul său rămâne incert, având în vedere pozițiile divergente exprimate de diferitele partide politice. Rămâne de văzut cum va evolua situația în perioada următoare, mai ales cu apropierea alegerilor.
Suspensia lucrărilor pe proiectul de lege privind pensiile magistraților
Recent, comisia responsabilă a suspendat lucrările legate de proiectul de lege referitor la pensiile magistraților. A fost înființată o nouă comisie de muncă la Camera Deputaților, care a acceptat un amendament propus de USR. Acest amendament stipulează că indemnizația lunară finală din activitate va reprezenta cuantumul maxim al pensiei. Astfel, în cazul în care un magistrat are un venit net de 10.000 lei într-o lună, nu va putea beneficia de o pensie mai mare de atât.
Această ajustare a fost realizată în conformitate cu decizia Curții Constituționale (CCR). Totuși, USR nu a obținut acceptul pentru un alt aspect important al proiectului, referitor la eșalonarea creșterii vârstei de pensionare. Propunerea a fost respinsă, iar situația rămâne una neconstituțională, conform declarațiilor recente. Se estimează că, în anul următor, se va face o nouă contestare la Curte pentru a rezolva aceste probleme.
Întrebările și răspunsurile din Parlament
În cadrul dezbaterilor, Robert Cazanciuc a întrebat-o pe Simona Spătaru despre stadiul proiectului USR privind pensiile magistraților, care a fost depus în Parlament. Simona Spătaru a explicat că, în perioada în care partidul său a colaborat cu PNL pentru realizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost propusă o reformă pentru pensiile magistraților.
Propunerile lui Vlad Gheorghe
Europarlamentarul independent Vlad Gheorghe a exprimat opinia că numirea judecătorilor la CCR pe criterii politice reprezintă o problemă majoră care necesită o schimbare. El a subliniat că, fără o reformă în acest domeniu, sistemul va continua să fie influențat de interese politice, ceea ce ar putea afecta deciziile luate de Curte.
„Până când nu ne vom schimba modul de numire a judecătorilor, vom rămâne cu aceleași probleme. Statistica arată că deciziile CCR au fost favorabile unor persoane condamnate, iar acest lucru subminează încrederea în justiție. Este crucial să trimitem acolo oameni competenți, nu politici, pentru a evita situațiile actuale”, a declarat Gheorghe.
Adoptarea proiectului de lege
Camera Deputaților a adoptat recent un proiect de lege care prevede creșterea vârstei de pensionare a judecătorilor de la 48 la 65 de ani, începând din 2026, aliniindu-se astfel la normele aplicabile altor angajați. De asemenea, s-a modificat și modul de calcul al pensiilor magistraților, iar un amendament al USR a fost acceptat în acest sens.
Consiliul Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ pentru acest proiect de lege, argumentând că ar putea submina funcționarea eficientă a sistemului judiciar pe termen scurt și mediu. Adoptarea acestei legi reprezintă o condiție esențială pentru accesarea celei de-a treia tranșe de fonduri din programul de redresare.
Modificările Legii Pensiilor de Serviciu Aprobate de Curtea Constituțională
Propunerea de lege referitoare la modificările legii pensiilor de serviciu urmează să fie supusă votului în Senat, care are rol decizional. Pentru a putea intra în vigoare, această lege necesită promulgarea din partea președintelui României.
Decizia Curții Constituționale
Pe 2 august 2023, Curtea Constituțională a acceptat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind modificările aduse legii pensiilor de serviciu. Președintele CCR, Marian Enache, a menționat că actul normativ va fi trimis din nou în Parlament pentru a fi ajustat în conformitate cu decizia Curții.
