Protestele din Serbia: Zeci de mii de oameni pe străzi, iar blocajele rutiere devin vocea celor care cer alegeri anticipate
Protestele anticorupție din Serbia continuă, intrând în cea de-a 9-a lună, fără semne de oprire, ci, din contră, schimbând conducerea, componența și tacticile. Blocajele rutiere au înlocuit mitingurile în țara condusă de Aleksandar Vucic, în timp ce protestatarii cer noi alegeri. La protestul de la sfârșitul săptămânii trecute, 140.000 de persoane au participat în Piața Slavija din Belgrad, iar studenții care au condus protestele au anunțat că nu vor mai coordona manifestațiile. Aceștia au stabilit un termen pentru guvern să convoace noi alegeri, iar neîndeplinirea acestuia a condus la o campanie de „nesupunere civilă” din partea celor care se opun regimului Vucic și Partidului Progresist (SNS).
În urma acestui apel, blocajele rutiere au apărut în marile orașe din Serbia, inclusiv Belgrad, Novi Sad și Niș. Participanții au utilizat coșuri de gunoi, scaune și alte bariere improvizate pentru a bloca intersecțiile. Asociațiile locale ale cetățenilor, cunoscute ca „adunări ale cetățenilor”, au jucat un rol activ în organizarea acestor acțiuni. De fiecare dată când poliția demontează un blocaj, un altul apare în altă zonă.
Represiunea poliției a generat reacții negative, cu zeci de arestări și plângeri privind utilizarea forței excesive. Mai mulți studenți au necesitat îngrijiri medicale după intervenția forțată a Jandarmeriei în Facultatea de Drept a Universității din Belgrad. De asemenea, au fost arestați elevi de liceu, ceea ce a dus la un protest al părinților în fața unei secții de poliție din Belgrad, până la eliberarea copiilor lor. Comportamentul poliției a fost condamnat de asociații de jurnaliști, partide de opoziție și chiar de arhiepiscopul Bisericii Ortodoxe Sârbe, Grigorije Đurić. Uniunea Europeană a denunțat „actele de ură și violență” și a făcut apel la calm.
În ciuda haosului provocat de blocajele rutiere, atmosfera a fost descrisă de o rezidentă ca fiind similară cu o „serie de petreceri de stradă”. Totuși, mulți observatori se îndoiesc de eficiența acestei noi abordări comparativ cu lunile de mitinguri, blocaje ale facultăților și greve generale.
Mișcarea de protest a început inițial ca o reacție la catastrofa feroviară din noiembrie 2023, când o copertină de beton s-a prăbușit la gara din Novi Sad, ucigând 16 persoane. Indignarea publicului a fost rapidă, iar multe critici s-au îndreptat împotriva președintelui Vucic. Deși unii sârbi au acceptat controlul ferm al SNS asupra instituțiilor de stat ca o compensație pentru creșterea economică, tragedia a distrus acest acord tacit. Studenții au cerut transparență totală în legătură cu proiectul gării și pedepsirea celor responsabili pentru dezastru.
Protestele au condus la demisia prim-ministrului Miloș Vučević, dar acesta a fost înlocuit de Đuro Macut, iar mișcarea de protest a obținut puține rezultate concrete. Cu toate acestea, protestele au mobilizat sute de mii de oameni și au galvanizat mari segmente ale societății. Un lider al opoziției a comparat momentul actual cu începutul anilor 2000, când protestele conduse de studenți împotriva lui Slobodan Milošević au dus la o mișcare populară care a dus la căderea sa. Deși protestatarii își doresc schimbarea prin intermediul urnelor de vot, președintele Vucic a declarat că nu vor avea loc alegeri înainte de decembrie anul viitor.
