Arestarea fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte: Un moment de cotitură în justiția internațională
Arestarea dramatică a fostului președinte filipinez Rodrigo Duterte în luna martie a generat o undă de șoc la nivel mondial, atrăgând atenția asupra altor lideri căutați de Curtea Penală Internațională (CPI). Duterte a fost transferat în Olanda pentru a răspunde în fața acuzațiilor de crime împotriva umanității, fiind sub observație din cauza unei campanii brutale împotriva traficului de droguri. Deși a fost sub investigație timp de ani de zile, detenția sa a surprins mulți experți în domeniu.
Leila Sadat, profesor de drept penal internațional la Universitatea Washington și fost consilier special pentru crime împotriva umanității al procurorului CPI, a subliniat că, deși au existat cazuri de lideri de rang înalt aduși în fața instanței, cum ar fi foști președinți ai unor țări africane, mandatul de arestare pentru Duterte a fost emis în secret, iar reținerea sa s-a realizat rapid, în contrast cu alte situații.
Duterte, în vârstă de 80 de ani, a condus o campanie violentă împotriva traficanților de droguri în Filipine, care a dus la uciderea a peste 6.000 de persoane, conform datelor oficiale, iar observatorii independenți estimează că numărul execuțiilor extrajudiciare ar putea fi chiar mai mare. Arestarea sa are o importanță semnificativă, deoarece ar putea stabili un precedent pentru viitoarele procese împotriva altor lideri căutați de instanță, cum ar fi președintele rus Vladimir Putin și premierul israelian Benjamin Netanyahu.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca aceste arestări să aibă loc în curând, având în vedere complexitatea factorilor politici implicați. De exemplu, Netanyahu a efectuat recent o vizită în Ungaria, ignorând mandatul CPI. Ungaria, ca semnatar al Statutului de la Roma, ar trebui să execute orice mandat de arestare emis de CPI, însă premierul Viktor Orban l-a primit pe Netanyahu cu brațele deschise, anunțând chiar și intenția de a părăsi Curtea.
Apoi, Netanyahu se va îndrepta spre Statele Unite pentru a se întâlni cu președintele Donald Trump, discuțiile vizând și „lupta împotriva Curții Penale Internaționale”. Totuși, cazul lui Duterte demonstră că arestarea liderilor este posibilă, mai ales în momentul în care aceștia nu mai sunt la putere, și că riscul de a fi trași la răspundere nu este o simplă teorie.
Gregory Gordon, profesor de drept, a declarat că precedentul stabilit de acest caz ar putea influența viitorul justiției pentru liderii de rang înalt care comit astfel de infracțiuni, oferind o perspectivă asupra modului în care ar putea arăta justiția în generațiile viitoare.
Curtea Penală Internațională și Războiul din Ucraina
Curtea Penală Internațională (CPI), cu sediul la Haga, Olanda, are rolul de a investiga și de a învinuirea persoanelor pentru crime de război, crime împotriva umanității, genocid și crime de agresiune, aplicându-se statelor membre, care numără 125. Cu toate acestea, CPI nu poate efectua arestări de una singură și depinde de cooperarea guvernelor naționale pentru a duce la îndeplinire mandatele de arestare, o situație adesea influențată de politica internă și de voința politică a fiecărui stat.
Printre țările membre se numără Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Australia, Brazilia și toate celelalte state din Uniunea Europeană, cu excepția Ungariei, care a anunțat retragerea. În martie 2023, CPI a emis un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin și oficialul Maria Lvova-Belova, acuzați de un plan presupus de deportare a copiilor ucraineni în Rusia. Aceste acuzații constituie primele formalizate de CPI împotriva oficialilor ruși de la începutul invaziei Ucrainei de către Kremlin, în 2022.
Provocările arestării oficialilor ruși
De menționat este că Rusia, la fel ca Statele Unite, Israelul, China și Ucraina, nu este parte a CPI. Curtea nu dispune de o forță de poliție proprie și nu poate desfășura procese în absență, ceea ce face ca probabilitatea ca un oficial rus să se prezinte în fața CPI să fie extrem de scăzută, conform analiștilor. Orice oficial acuzat ar trebui să fie predat de Moscova sau arestat în afara granițelor Rusiei, a explicat un profesor de drept.
În ceea ce-l privește pe Vladimir Putin, dificultatea arestării lui este evidentă datorită statutului său de șef de stat activ. Acesta nu va părăsi Rusia decât dacă are certitudinea că va beneficia de imunitate în orice țară s-ar afla. Cu toate acestea, opțiunile sale sunt limitate, iar reputația sa de criminal de război îl face vulnerabil.
Impactul politic asupra situației lui Putin
Un alt expert a subliniat că șansele de arestare a lui Putin sunt reduse, având în vedere controlul său ferm asupra puterii, cu straturi de protecție în jurul său, cu excepția cazului în care se produce o schimbare semnificativă în politica internă a Rusiei. De exemplu, o schimbare dramatică în politica Filipinelor a dus, în cele din urmă, la consecințe pentru fostul președinte Duterte.
Chiar și atunci când Putin călătorește în afaceri, multe state nu sunt dispuse să-l aresteze. De exemplu, anul trecut, liderul rus a vizitat Mongolia fără a suporta repercusiuni, în ciuda faptului că această țară este membră a CPI. O expertă a subliniat că presiunea exercitată asupra unei țări de dimensiuni reduse, precum Mongolia, este semnificativă.
Concluzii privind mandatele CPI
Expertul a subliniat, totuși, că există momente în care mandatele CPI par să limiteze acțiunile lui Putin. De exemplu, în 2023, acesta a participat la un summit BRICS în Africa de Sud, o țară semnatară a CPI, prin intermediul unei conexiuni video, evitând astfel o potențială dilemă diplomatică pentru gazda evenimentului. În concluzie, mandatele CPI sunt puternice, dar este esențial să vedem o implementare efectivă a acestora, altfel ele riscă să devină doar simboluri fără un impact real.
Mandatul CPI pentru Netanyahu și implicațiile internaționale
Recent, Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pentru prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu, însoțit de cererea de arestare a fostului ministru al apărării, Yoav Gallant. Aceste acțiuni sunt fundamentate pe acuzații de crime de război și crime împotriva umanității, legate de conflictul dintre Israel și Hamas în Gaza. Acest mandat marchează un moment semnificativ în cooperarea interstatală, conform declarațiilor făcute de oficiali.
Acuzații împotriva liderilor Hamas
Pe lângă Netanyahu, CPI îl caută și pe un lider înalt al Hamas, acuzat de crime de război și crime împotriva umanității, în urma atacurilor din 7 octombrie 2023 asupra Israelului. Mai mulți lideri ai grupării militante, care au fost menționați în cadrul acestor acuzații, au fost uciși de forțele israeliene.
Reacții interne și internaționale
Mandatul emis de CPI îl face pe Netanyahu primul lider israelian citat de o instanță internațională pentru acțiuni presupuse împotriva palestinienilor în conflictul arabo-israelian de peste șapte decenii. Aceste acțiuni au fost denunțate de întregul spectru politic din Israel, biroul lui Netanyahu caracterizând mișcarea drept „antisemită”. De asemenea, mai mulți aliați internaționali ai Israelului, inclusiv Statele Unite, au criticat vehement această decizie.
Poziția Israelului față de CPI
Israelul nu este membru al CPI și nu recunoaște jurisdicția acesteia, ceea ce înseamnă că nu va onora mandatele internaționale emise. În plus, CPI intervine doar în situațiile în care un stat nu poate sau nu dorește să își urmărească penal proprii cetățeni. Spre deosebire de Rusia, Israelul este o democrație funcțională, ceea ce face ca stabilitatea politică a lui Netanyahu să fie mai vulnerabilă, având în vedere că o schimbare de guvern ar putea influența soarta sa.
Provocări legale interne și diviziuni politice
Pe lângă problemele internaționale, Netanyahu se confruntă și cu o serie de dificultăți legale interne, inclusiv un proces de corupție. De asemenea, Israelul este profund divizat din punct de vedere politic, mulți cetățeni manifestând nemulțumire față de guvernul său și aliații de extremă dreapta.
Implicarea altor națiuni
Există unele îngrijorări că mai multe națiuni puternice au ales să nu implementeze mandatele CPI, iar altele le-au contestat deschis. De exemplu, Franța a sprijinit inițial mandatul împotriva lui Putin, dar și-a schimbat poziția în cazul lui Netanyahu, argumentând că acesta ar trebui să fie imun la urmărire penală, având în vedere că Israelul nu este membru al CPI. Această situație a stârnit critici, sugerând că există două seturi de reguli în aplicarea justiției internaționale.
Provocările în Justiția Penală Internațională
Într-o declarație recentă, James Joseph, redactor-șef al publicației Jurist News, a subliniat că „statele nu pot pretinde că au succes în justiția penală internațională dacă nu se angajează să susțină drepturile tuturor celor implicați”. Aceasta evidențiază un aspect esențial al funcționării Curții Penale Internaționale (CPI) și dificultățile cu care se confruntă în îndeplinirea misiunii sale.
Cazurile Restante și Criticile Adresate CPI
CPI se confruntă cu o listă extinsă de mandate de arestare neexecutate, inclusiv pentru fostul dictator sudanez Omar al-Bashir, care este acuzat de genocid, crime de război și crime împotriva umanității în Darfur. Deși în prezent este încarcerat în Sudan, el rămâne un exemplu emblematic al provocărilor pe care le întâmpină CPI.
Un aspect semnificativ al criticilor aduse CPI este concentrarea acțiunilor sale asupra liderilor africani, mulți dintre ei fiind acuzați de crime grave. Printre aceștia se numără fostul președinte kenyan Uhuru Kenyatta și actualul lider al țării, William Ruto, al cărui caz a fost abandonat parțial din cauza „interferenței martorilor și amestecului politic”.
Jurisdicția și Impactul Conflictelor
Sadat, un expert în domeniu, a explicat că atenția acordată Africii de CPI este parțial determinată de constituția acesteia, care permite exercitarea jurisdicției doar pentru crimele comise după 1 iulie 2002. La acea dată, numeroase conflicte violente afectau continentul african, provocând milioane de victime.
Un alt factor important este că multe națiuni africane au decis să își transfere cazurile către CPI, solicitând astfel intervenția instanței internaționale. Cu toate acestea, Sadat a subliniat că este extrem de dificil să se investigheze infracțiunile în timp ce conflictele sunt în desfășurare și cei acuzați rămân în funcții de putere.
Critici privind Lentoarea Proceselor
De-a lungul anilor, CPI a fost subiectul criticilor pentru lentoarea procedurilor judiciare și pentru rata scăzută a condamnărilor. Din cele 60 de mandate de arestare emise, 31 de suspecți rămân în libertate, iar doar 11 inculpați au fost condamnați, toți fiind criminali de război africani.
Sadat a menționat și situația din Siria, unde CPI nu a reușit să obțină jurisdicție pentru a investiga crimele de război din timpul războiului civil, până când regimul lui Bashar al-Assad a fost răsturnat. De atunci, noul guvern interimar a invitat CPI să colecteze probele necesare pentru anchetele viitoare.
Schimbările Politice și Impactul Asupra CPI
Un alt exemplu relevant este Filipine, unde președintele Ferdinand Marcos Jr. a declarat anterior că țara nu va coopera cu CPI. Recent, Manila a revenit asupra acestei poziții, în urma schimbărilor politice care au avut loc după prăbușirea alianței dintre dinastia Marcos și clanul Duterte.
Aceste exemple ilustrează modul în care politicile interne pot influența activitatea CPI și cum justiția internațională poate fi afectată de contextul politic global. Criticii sugerează că implicarea CPI în cazurile de justiție penală poate fi limitată de factori politici, ceea ce ridică întrebări importante despre eficiența și imparțialitatea instituției.
Arestarea lui Duterte: O oportunitate pentru schimbare?
Gordon a subliniat că procesele politice pot fi influențate în moduri specifice, sugerând că uneori acestea depind mai mult de noroc decât de justiție. Cu toate acestea, opiniile nu sunt unanime. Există și voci optimiste în acest context.
Arestarea fostului președinte Duterte ar putea reprezenta un pas important în lupta împotriva „culturii impunității” și în promovarea responsabilității pentru liderii de stat implicați în crime internaționale. Aceasta este opinia exprimată de Gordon, care consideră că un astfel de eveniment le-ar putea oferi cetățenilor încredere în faptul că schimbările sunt posibile.
„Acest lucru îi face pe oameni în viitor mai confortabili cu ideea că se poate face”, a adăugat el, subliniind speranța că acest incident va putea inspira o nouă atitudine față de justa responsabilitate în rândul conducătorilor.
