Prețul democrației: cheltuieli ale statului după alegerile din 2025
Statul român a cheltuit peste 200 de milioane de lei pentru a finanța campaniile electorale, în urma alegerilor prezidențiale din 2025. Conform legislației în vigoare, orice competitor, fie partid sau candidat independent, care obține mai mult de 3% din voturi în alegeri, poate solicita rambursarea cheltuielilor de campanie. Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a confirmat că patru candidați au solicitat rambursarea a 228 de milioane de lei, suma totală a cheltuielilor electorale.
Candidații și sumele cerute
Printre candidații care au solicitat rambursarea se numără:
- George Simion: 69 de milioane de lei
- Crin Antonescu: 64,5 milioane de lei
- Nicușor Dan: 60,8 milioane de lei
- Victor Ponta: 34,5 milioane de lei
Contextul legislației privind rambursarea cheltuielilor
În 2015, a fost adoptată o lege care permite rambursarea cheltuielilor electorale cu scopul de a reduce dependența partidelor de finanțări ilegale. Fostul deputat liberal Mihai Voicu a menționat că această măsură a fost introdusă pe baza modelului polonez, cu scopul de a asigura transparența finanțării campaniilor. De asemenea, Voicu a subliniat că, în trecut, politicile de finanțare electorală au fost adesea controversate, cu numeroase dosare penale legate de finanțarea ilegală a campaniilor.
Limitarea cheltuielilor electorale
Legea stipulează un prag maxim de cheltuieli pentru campaniile electorale, care este legat de valoarea salariului minim brut. De exemplu, în 2025, un candidat la prezidențiale poate cheltui maximum 80 de milioane de lei, iar dacă ajunge în turul al doilea, limita se extinde la 120 de milioane de lei. Aceste limite variază în funcție de tipul de alegeri, iar pentru alegerile locale sumele sunt semnificativ mai mici.
Finanțarea campaniilor electorale în 2024
Un raport al Europei Libere arată că, în 2024, statul român a decontat cheltuieli electorale de aproximativ 650 de milioane de lei, la care se adaugă subvenția anuală de peste 300 de milioane de lei primită de partide. Această finanțare a dus la o situație în care partidele nu mai depind de finanțările externe, dar se ridică întrebări cu privire la efectele acestor rambursări asupra corectitudinii alegerilor.
Propuneri de modificare a legislației
Voicu a recunoscut că, deși legea nu este perfectă, principiul de rambursare a cheltuielilor electorale este corect. Septimius Pârvu de la Expert Forum a sugerat că ar trebui să existe un echilibru în privința rambursărilor, iar limitele de cheltuieli ar trebui să scadă pentru a reduce inegalitățile de resurse între candidați. De asemenea, s-a propus reglementarea rambursării în funcție de tipul surselor de finanțare, pentru a asigura o mai bună transparență.
Concluzie
Rambursarea cheltuielilor electorale de către stat ridică numeroase întrebări legate de transparență și corectitudine în procesul electoral. Cu cheltuieli tot mai mari, este esențial ca legislația să fie adaptată pentru a asigura o competiție electorală echilibrată și corectă.
