Victoria covârșitoare a lui Zoran Milanović în alegerile prezidențiale din Croația
Președintele Croației, Zoran Milanović, cunoscut pentru criticile sale la adresa Uniunii Europene și NATO, a obținut un nou mandat de cinci ani printr-o victorie zdrobitoare în al doilea tur al alegerilor, desfășurat duminică. Milanović, susținut de opoziție, a câștigat cu peste 74% din voturi, în fața contracandidatului său Dragan Primorac, care a obținut aproape 26%, conform rezultatelor oficiale publicate după numărarea a peste 99% din buletinele de vot.
Acest rezultat constituie un impuls semnificativ pentru Milanović, un critic al suportului militar oferit Ucrainei în conflictul cu Rusia. De asemenea, el este un adversar acerb al premierului conservator Andrej Plenković și al guvernului său.
Mesajul lui Milanović după victorie
În cadrul unui discurs susținut după anunțarea rezultatelor, Milanović a subliniat că victoria sa reflectă un semn de aprobat și încredere din partea alegătorilor. El a transmis, totodată, un mesaj important despre situația din țară, adresându-se celor din guvern: „Le cer să audă. Asta este ceea ce cetățenii au vrut să spună. Acesta nu este doar un sprijin pentru mine.”
Milanović, în vârstă de 58 de ani, este considerat cel mai popular politician din Croația, fiind adesea comparat cu stilul combativ al președintelui american, Donald Trump. Triumful său deschide calea pentru o confruntare constantă cu premierul Plenković, cu care a avut neînțelegeri în timpul primului său mandat.
Contextul alegerilor și provocările cu care se confruntă Croația
Înainte de acest al doilea tur de scrutin, Milanović a câștigat confortabil primul tur pe 29 decembrie, lăsându-l pe Primorac și alți șase candidați la distanță considerabilă. Este demn de menționat că Milanović nu a reușit să atingă pragul de 50% în primul tur, având nevoie de doar 5.000 de voturi suplimentare, în timp ce Primorac a obținut doar 19%.
Alegerea lui Milanović a avut loc într-un climat economic dificil, caracterizat de inflație galopantă, scandaluri de corupție și un deficit de forță de muncă. În timpul votului, el a criticat din nou Uniunea Europeană, numind-o „în multe privințe nedemocratică” și condusă de oficiali nealeși. Milanović a adăugat că poziția UE, care consideră că „dacă nu gândești la fel ca mine, ești dușmanul”, este echivalentă cu „violența mentală”.
„Aceasta nu este Europa modernă în care vreau să trăiesc și să lucrez. Voi lupta pentru a o schimba, atât cât pot în calitate de președinte al unei națiuni mici”, a declarat el. Milanović, care a mai ocupat funcția de prim-ministru, are un bilanț mixt și îl acuză constant pe Plenković și partidul său conservator de corupție sistemică. La rândul său, Plenković l-a numit pe Milanović „prorus” și o amenințare pentru statutul internațional al Croației.
Concluzie
Analistul politic Višeslav Raos a afirmat că Milanović, care devine din ce în ce mai deschis în declarațiile sale, nu are motive să „încerce să mulțumească pe cineva sau să se conformeze presiunilor externe”. Această abordare sugerează că mandatul său va fi marcat de o comunicare directă și de o poziție fermă în fața provocărilor interne și externe.
Controverse în Politica Croată: Declarații și Campanii de Dezinformare
Recent, președintele Croației, Zoran Milanović, a ridicat semne de întrebare cu privire la colaborarea cu prim-ministrul, afirmând: „Dacă nu a existat cooperare cu prim-ministrul în primii cinci ani ai președinției sale, de ce ar exista acum?”. Deși funcția sa este în mare parte una ceremonială, președintele deține puteri politice semnificative și este comandantul militar suprem al țării.
Milanović a negat acuzațiile de a fi prorus, însă, în trecut, a blocat trimiterea a cinci ofițeri croați la misiunea NATO din Germania, dedicată asistenței și formării în domeniul securității pentru Ucraina. De asemenea, el a declarat că nu va aproba niciodată trimiterea trupelor croate în Ucraina ca parte a vreunei misiuni NATO. În contrast, prim-ministrul Plenković și guvernul său afirmă că nu există o propunere în acest sens.
În ciuda limitărilor funcției prezidențiale, mulți consideră că aceasta joacă un rol crucial în menținerea echilibrului politic într-o țară unde Uniunea Democrată Croată (HDZ) domină scena politică din 1991, anul obținerii independenței față de Iugoslavia.
Despre Primorac și Cariera sa Politică
Primorac, în vârstă de 59 de ani, a intrat în politică la începutul anilor 2000, ocupând funcția de ministru al Științei și Educației în guvernul condus de HDZ. A candidat la președinție în 2009, însă fără succes. Ulterior, s-a concentrat pe cariera academică, predând la universități din Statele Unite, China și Croația.
Campania de Dezinformare Pro-Kremlin
Un raport recent elaborat de Centrul pentru Reziliența Informației (CIR), o organizație non-profit cu sediul la Londra, a evidențiat implicarea boților ruși în susținerea candidatului prezidențial anti-NATO din Croația. Conform raportului, aceste rețele de boți au promovat poziții proruse, anti-UE și anti-NATO, sprijinind astfel actualul președinte Milanović înainte și după primul tur al alegerilor prezidențiale din 29 decembrie.
Specialiștii CIR au constatat că conturi cu imagini și hashtag-uri proruse au postat constant conținut laudativ la adresa lui Milanović pe rețelele de socializare precum X și Facebook. Aceste activități s-au desfășurat în două etape: după exprimarea opoziției lui Milanović față de trimiterea trupelor croate în Ucraina și după primul tur al alegerilor. Un cont de Facebook, considerat neautentic, a fost identificat postând de peste 100 de ori pe zi, distribuind în principal imagini care atacau candidatul Primorac sau îl sprijineau pe Milanović.
