Declarațiile Președintelui Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu
Marți, în cadrul unei emisiuni la Digi24, Daniel Dăianu, Președintele Consiliului Fiscal, a comparat situația economică a României cu un alpinist care începe o ascensiune dificilă pe un munte. El a subliniat că măsurile de austeritate adoptate de Guvern la finalul anului trecut reprezintă doar începutul unui proces necesar de reducere a cheltuielilor statului, care trebuie să continue în anii următori.
Critica asupra execuției bugetare
Dăianu a evidențiat că opinia Consiliului Fiscal nu este menită să ofere note, ci să atragă atenția asupra aspectelor pozitive și negative ale bugetului public. El a menționat că, în mod tradițional, veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile subevaluate, ceea ce a dus la discrepanțe semnificative între țintele de deficit stabilite de Guvern și prognozele Consiliului Fiscal. În ultimii ani, aceste diferențe au fost notabile, iar în 2022, o inflație neașteptată a generat venituri bugetare considerabil mai mari, însă acestea nu au fost utilizate pentru reducerea deficitului, ceea ce a creat o percepție înșelătoare asupra consolidării fiscale.
Impactul măsurilor de austeritate
Referitor la măsurile de austeritate adoptate la sfârșitul lunii decembrie 2024, Dăianu a subliniat că, fără aceste intervenții, deficitul ar fi crescut alarmant în acest an. El a explicat că nu este realist să se bazeze bugetul pe venituri ipotetice rezultate dintr-o îmbunătățire a colectării impozitelor. Consiliul Fiscal a estimat o discrepanță de 0,7% din PIB între țintele Guvernului și prognoza considerată mai realistă.
Perspectiva financiară a României
Președintele Consiliului Fiscal a adăugat că adoptarea pachetului de măsuri a fost o decizie curajoasă din partea autorităților și că, fără acest pachet, perspectiva negativă asupra economiei României din partea agențiilor de rating ar fi putut duce la o retrogradare a riscului suveran. Dăianu a subliniat importanța îmbunătățirii colectării veniturilor fiscale pentru a susține ajustarea deficitului bugetar.
Ajustarea deficitului bugetar
În încheiere, Dăianu a discutat despre ajustările necesare pentru a reduce deficitul bugetar de la 9% la 3% din PIB, o provocare semnificativă. Comisia Europeană a fost de acord ca această ajustare să fie realizată pe parcursul a șapte ani, iar Dăianu a afirmat că, deși pericolul nu a fost complet depășit, progresele sunt esențiale pentru stabilizarea economiei naționale.
Lupta pentru stabilitatea financiară a României
În contextul actual, România se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește finanțarea internațională. Este esențial ca statul să își mențină credibilitatea în fața investitorilor, altfel riscă o depreciere a leului. Această situație trebuie evitată cu orice preț.
Președintele Consiliului Fiscal, Dăianu, a subliniat că lupta pentru stabilitatea financiară nu se va desfășura pe termen scurt, ci va necesita timp și măsuri eficiente. „Este nevoie de o colectare fiscală mai bună și de o restructurare a veniturilor fiscale”, a afirmat acesta.
Dăianu a continuat să sublinieze dificultățile întâmpinate, menționând că „gloanțele zburdă pe piețele financiare” și că, deși ministrul de Finanțe a anunțat modificări în regimul fiscal, implementarea acestora nu va avea loc imediat. „2025 va marca doar începutul unei călătorii dificile”, a adăugat el.
România se află la poalele unui „munte” de provocări economice, iar urcarea acestuia va necesita eforturi susținute în anii următori, 2026 și 2027 fiind anticipați ca fiind deosebit de dificili. „România nu are experiența necesară pentru a deveni un alpinist financiar peste noapte”, a concluzionat Dăianu, subliniind incertitudinea crescândă a mediului internațional, marcat de războaie comerciale și instabilitate.
Adoptarea bugetului pentru 2025
În această atmosferă, Guvernul României a adoptat bugetul pentru anul 2025, trimițându-l Parlamentului pentru dezbatere în regim de urgență. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că bugetul include investiții record, în timp ce ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, l-a caracterizat ca fiind „cumpătat și echilibrat”, bazat pe un deficit de 7%.
