Trump și summitul NATO: Angajamente de apărare în centrul atenției
Președintele Donald Trump își propune un obiectiv semnificativ la summitul NATO programat pentru săptămâna viitoare, iar liderii europeni sunt dornici să îl sprijine. Totuși, acest lucru nu garantează satisfacția președintelui, conform informațiilor disponibile. Alianța militară transatlantică, compusă din 32 de țări, va lua un angajament de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din produsul intern brut. Aceasta va include 3,5% pentru cheltuieli militare directe și 1,5% pentru activități mai puțin definite legate de securitate.
Acest angajament reprezintă un moment crucial care ar putea să reechilibreze securitatea transatlantică. Prin acest pas, Trump, care a cerut țărilor europene să își asume o parte mai mare din responsabilitățile de apărare, va putea să prezinte o victorie semnificativă pe scena internațională. Un oficial al administrației a declarat că „nu ar fi ajuns la 5% fără Trump. Așadar, el consideră că este o victorie importantă, și chiar așa este”.
Discursul președintelui și presiunea asupra aliaților
Trump plănuiește să susțină un discurs miercuri, la finalul summitului, în care va anunța noul angajament de cheltuieli și rolul său în această realizare. Totuși, această victorie nu îl va împiedica să exercite presiuni asupra țărilor pentru a acționa mai rapid și mai eficient, ceea ce ar putea fi o provocare pentru unele dintre statele membre ale alianței. De exemplu, Spania, care are cea mai mică rată a cheltuielilor pentru apărare din NATO, solicită o derogare de la acest nou angajament, iar există și neînțelegeri cu privire la termenul limită pentru implementarea acestuia.
Ivo Daalder, fost ambasador al SUA la NATO în timpul administrației Obama, a subliniat divergențele de opinie, afirmând că „summitul poate exploda”. El a explicat că în timp ce unii membri se gândesc la un calendar de implementare de zece ani, Trump ar putea dori ca acest proces să se finalizeze până la sfârșitul acestui deceniu sau chiar mai devreme.
Unitate și priorități în contextul geopolitic actual
Deși există neînțelegeri în legătură cu detaliile angajamentului de securitate, liderii aliați sunt de acord cu privire la importanța de a-l satisface pe Trump și de a menține un front unit în Haga, având în vedere că războiul din Ucraina continuă, iar politica externă a Statelor Unite se concentrează tot mai mult pe Asia și Orientul Mijlociu. În acest sens, organizatorii summitului au decis să scurteze reuniunea de la două zile la 24 de ore, punând accent pe angajamentul lui Trump, care a fost negociat anterior.
Un oficial european din domeniul apărării a comentat: „El trebuie să primească credit pentru cele 5% – de aceea organizăm summitul. Tot restul este simplificat pentru a minimiza riscurile.”
Incertitudini legate de participarea Ucrainei
Nu este clar dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski, invitat doar la cina de deschidere a summitului, va participa activ la discuții. De asemenea, nu este programată o întâlnire oficială cu liderii NATO, ceea ce adaugă un strat de incertitudine asupra relațiilor dintre Alianță și Ucraina.
Consiliul NATO pentru Ucraina: Reuniune la Haga
Consiliul NATO pentru Ucraina s-a reunit la Haga, marcând o nouă concesie din partea Statelor Unite. Aceasta a avut loc în ciuda solicitărilor venite din partea unor aliați de a organiza o astfel de conferință, iar SUA au preferat să evite focalizarea asupra războiului, pe care fostul președinte Trump nu a reușit să-l rezolve, conform promisiunilor făcute în campania electorală de anul trecut.
Reducerea duratei summitului
Durata scurtată a summitului reprezintă o strategie a aliaților NATO de a ignora diviziunile persistente dintre țările membre în ceea ce privește un aspect esențial al angajamentului lor: viteza cu care se așteaptă să atingă noul nivel de cheltuieli. În timp ce Statele Unite și națiunile din estul Europei, care au depășit deja pragul de 3,5%, solicită un termen limită până în 2030, alte țări, care întâmpină dificultăți în a atinge noile obiective, preferă o extindere a termenului până în 2032 sau 2035.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a sugerat 2032 ca un posibil compromis, dar, în lumina reacțiilor negative provenite din partea mai multor state în ultimele zile, formularea finală a angajamentului ar putea permite țărilor să aibă timp până în 2035 pentru a atinge pragul de 5%, conform unui oficial european familiarizat cu negocierile private.
Dilema bugetului
„Pentru multe țări, aceasta este o problemă majoră”, a declarat oficialul european din domeniul apărării. „Nu este dificil să afirmi: «Da, vom face, vom fi de acord». Însă găsirea unei soluții viabile și identificarea efectivă a bugetului necesar reprezintă provocarea reală. Din acest motiv, nimeni nu dorește să abordeze această temă”, a explicat el.
Se pare că problema legată de calendar nu va fi soluționată în cadrul summitului, conform unor surse. „Prioritatea este să anunțăm un succes la Haga”, a declarat un alt oficial european sub protecția anonimatului. „Perspectivele pe termen lung sunt mai puțin relevante în acest moment”, a adăugat el.
Aminte de summitul din 2018
Oficialii NATO și aliații europeni sunt determinați să evite repetarea summitului din 2018 de la Bruxelles, în cadrul căruia Trump a amenințat cu retragerea Statelor Unite din alianță dacă celelalte țări nu își asumă angajamentele de a atinge pragul de 2% din PIB pentru cheltuielile militare, stabilit cu patru ani mai devreme.
Invazia Rusiei în Ucraina din februarie 2022 a schimbat semnificativ calculele de apărare ale Europei, determinând mai multe țări să atingă pragul de 2% și determinând Suedia și Finlanda, după decenii de neutralitate, să adere la alianță. Cu războiul în desfășurare și Trump posibil să revină la putere, angajamentele privind creșterea cheltuielilor sunt destinate să asigure atât apărarea pe termen lung a Europei, cât și satisfacerea imprevizibilității lui Trump.
Nouă direcție pentru NATO
În discursul său de săptămâna aceasta la Chatham House din Londra, Rutte a început să prezinte public noile obiective ale NATO în ceea ce privește capacitățile necesare pentru a implementa un plan de apărare împotriva unei posibile agresiuni ruse. Alianța are nevoie, conform spuselor lui Rutte, de „o creștere cu 400% a apărării aeriene și antirachetă, mii de vehicule blindate și tancuri suplimentare, precum și milioane de obuze de artilerie în plus”.
Europa își asumă mai multă responsabilitate în apărare
Premierul Olandei, Mark Rutte, a subliniat importanța capacităților de sprijin, inclusiv logistica, aprovizionarea, transportul și asistența medicală, în procesul de întărire a apărării europene. Această evoluție va conduce la o responsabilitate mai mare din partea Europei în ceea ce privește propria apărare și va oferi un impact sporit în cadrul alianței NATO.
„Acum aveți o foaie de parcurs pentru europenizarea NATO, un lucru fără precedent, care va contribui, în cele din urmă, la o alianță mai eficientă”, a declarat fostul ambasador Daalder. El a adăugat că atât Statele Unite, cât și țările europene își doresc să progreseze în această direcție.
Presați să crească bugetele de apărare
Fostul președinte Donald Trump a criticat de multă vreme faptul că SUA suportă o proporție prea mare din costurile apărării globale, solicitând nu doar țărilor NATO, ci și Japoniei, un aliat non-NATO, să-și crească semnificativ cheltuielile de apărare. Pentagonul a definit un prag de 5% ca un nou „standard global”, ceea ce ar putea fi o provocare pentru multe țări.
În acest context, Spania, aflată departe de flancul estic al alianței, a avut dificultăți în a fi convinsă să își mărească bugetul de apărare, la fel ca și alte state mai mici, precum Italia și Belgia, care nu au atins încă nivelul de 2% stabilit de alianță în 2014.
Marea Britanie își stabilește obiective ambițioase
Chiar și Marea Britanie, una dintre cele mai importante puteri militare din Europa, s-a opus termenului limită de 2032 pentru atingerea acestor obiective. Premierul britanic, Keir Starmer, a prezentat un plan de creștere a cheltuielilor pentru apărare, promițând că Marea Britanie va ajunge la 2,5% până în 2027 și că va depăși 3% până în 2034, cel târziu.
